vineri, 12 decembrie 2014

Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna “MARMATIA”

Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna “MARMATIA”

 

Este unul dintre cele mai importante evenimente pe care le gazduieste Sighetul, care isi propune a fi, conform celor afirmate la prima editie a Carnavalului si festivalului judetean de datini si obiceiuri de iarna din Maramures (27-28 decembrie 1969): “un prilej si o modaliate in acelasi timp de a imprima un sens si un continut nou unor datini si obiceiuri stravechi, de a valorifica si a prezenta tot ce are Maramuresul mai trainic si mai autentic in arta populara faurita de multe generatii ale acestor oameni minunati din nordul patriei noastre”. Acest deziderat s-a pastrat de-a lungul timpului, festivalul devenind “un obicei, un semn al locului, dovada a puterii de creatie si permanenta, dar si un semn al solidaritatii spirituale, a unitatii si continuitatii noastre pe intregul pamant romanesc” (programul editiei a XXX-a), reusind sa informeze publicul national si international asupra traditiilor, costumelor si obiceiurilor de iarna (colinde si jocuri cu masti) desfasurate de la Craciun si pana la Boboteaza.
Festivalul se realizeaza fara intrerupere din anul 1969, in preajma datei de 27 decembrie, cea din anul 2014 va fi cea de-a 46-a editie.
Pe langa reprezentantii satelor si ansamblurile folclorice maramuresene, la Sighet vin si iubitotri ai obiceiurilor stramosesti din alte regiuni ale tarii (Banat, Moldova, Bucovina, Dobrogea, Oltenia etc.). Chiar si formatii din strainatate au “jucat” pe strazile Sighetului, dintre care le-as aminti pe cele din Ucraina (Transcarpati).
Festivalul se desfasoara sub forma unui alai care are loc pe strazile orasului. Fiecare formatie (imbracata in portul popular specific zonei din care a venit) va prezenta un colind, un joc cu masti sau un obicei specific de iarna. Spre deliciul publicului dracii si personaje mascate, calaretii si carutele dau savoare evenimentului. Dupa epuizarea acestui moment, grupurile participante sustin un spectacol de gala, in care isi prezinta o parte din repertoriul propriu.
In perioada 5-28 decembrie, se organizeaza numeroase manifestari culturale: concursuri si concerte de colinde, expozitii de arta, sesiuni de comunicari etc.
In fiecare an organizatori ai acestor evenimente pe langa Primaria si Consiliul Local Sighetu-Marmatiei sunt: Consiliul Judetean Maramures, Casa de Cultura Sighetu-Marmatiei, Muzeul Maramuresului, Scoala de arta “Gheorghe Civu” si Clubul elevilor din Sighetu-Marmatiei si altii.
Daca acestea v-au starnit interesul si curioziatea, va invitam sa urmariti editia din acest an al alaiului (27 decembrie – Sighetu-Marmatiei) si in limita posibilitatilor si celelalte evenimente. Astfel stazile orasului vor musti, atat de privitori, cat si de de draci, calareti, copii si adulti imbracati in costume populare, care va vor impartasi un srop din marele suflet al taranului roman, prin intermediul datinilor si obiceiurilor de iarna.



Sursa: http://sighet.ro


Cum trăiau românii din Maramures în anii '60

joi, 4 decembrie 2014

E vremea colindelor!

Concert Grigore Leşe la Catedrala Ortodoxă Episcopală Sfânta Treime din Baia Mare

 Iarna Băimăreană 2014 continuă cu un spectacol deosebit care va avea loc la Catedrala Ortodoxă Episcopală Sfânta Treime din Baia Mare sâmbătă, 6 decembrie, de la ora 18.00. Grigore Leşe va susţine un concert în care spectatorii vor avea parte de colinde, cântece de stea şi cântece care ne-au însoţit istoria. Alături de marele artist vor fi invitaţi din localitatea Vinerea, judeţul Alba, dar şi grupul bărbătesc din Libotin, judeţul Maramureş. Evenimentul este susţinut de Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului

 http://www.grigorelese.com


 

joi, 4 septembrie 2014

Eveniment!


Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014.  Finalul lunii septembrie va aduce o nouă ediţie a Sărbătorii Castanelor, ediţia 2014, eveniment inclus de ceva vreme în cadrul Toamnei Băimărene (25-28 septembrie). Conform caietului de sarcini postat de Primăria Baia Mare pe siteul propriu, vor fi amplasate două scene pentru ediţia din acest an a Toamnei Băimărene. Una dintre ele va fi amplasată pe Bulevardul Unirii, cel mai probabil în zona Catedralei Episcopale Sfânta Treime, iar o a doua scenă va fi amplasată în Piaţa Libertăţii.
Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014. Pe scena Sărbătorii Castanelor vor evolua artişti precum Mirabela Dauer, Ovidiu Komornyik, Marcel Pavel, Holograf, Loredana, Nicu Alifantis sau Irina Loghin.
Iată programul Toamnei Băimărene, conform caietului de sarcini:
Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014. SARBATOAREA CASTANELOR 2014  – 25 septembrie
Mirabela Dauer
Angela Similea
Ovidiu Komornyik
Corina Chiriac
Marcel Pavel
Prezentator: Florin Piersic
Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014. SARBATOAREA CASTANELOR 2014  – 26 septembrie – Concert de muzică folk
Dinu Olăraşu
Alina Manole
Zoia Alecu
Gheorghe Gheorghiu
Nicu Alifantis&Zan
Concert de muzică modernă:
Fly Project
Anda Adam
Voltaj
Corina
Ştefan Bănică
Prezentatori: Răzvan Simion şi Dani Otil
Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014.  SARBATOAREA CASTANELOR 2014  – Sâmbătă, 27 septembrie – Spectacol de chansonete
Spectacol susţinut de artişti ai unei instituţii de cultură de rang naţional care organizează concerte în scopul propagării artei muzicale
Concert de muzică modernă
Deep Central
Vama
Smiley
Loredana
Holograf
Prezentatori: Mihai Morar si Daniel Buzdugan
Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014.  SARBATOAREA CASTANELOR 2014  – Duminică, 28 septembrie – Spectacol de muzică şi dansuri populare
Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania
Orchestra Naţională Lăutarii din Chişinău, dirijor Nicolae Botgros
Cristian Pomohaci
Irina Loghin
Aurel Tămaş
Mariana Deac
Tinu Vereşezan
Prezentator: Iuliana Tudor
Concert de muzică modernă cu Delia, Andreea Bănică, Direcţia 5 şi Inna
Prezentator: Mihaela Rădulescu
Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014.  Pe scena din Piaţa Libertăţii vor fi concertele de muzică uşoară, folk, spectacolul de chansonete şi cel de muzică şi dansuri populare, iar pe scena de pe Bulevardul Unirii vor fi concertele de muzică modernă.

luni, 1 septembrie 2014

Septembrie!


E toamna iar!




Septembrie este a noua lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.
Septembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Fecioarei și sfârșește în semnul Balanței. Din punct de vedere astronomic, luna septembrie începe cu soarele în constelația Fecioarei și se sfârșește cu soarele în constelația Balanței.
Numele lunii septembrie (latinăSeptember) vine de la cuvântul latinesc septem, șapte, pentru că luna septembrie era a șaptea lună în calendarul roman.
Grecii numeau luna septembrie Boedromion. În România, luna septembrie, popular, se numește Răpciune. Luna septembrie este luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an.
Septembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Decembrie, în fiecare an. Pe 23 septembrie este echinocțiul de toamnă, când ziua este egală cu noaptea.

Pentru satul tradiţional, luna septembrie nu înseamnă doar venirea toamnei, ci închide un ciclu şi deschide drumul pregătirilor pentru o nouă viaţă. Septembrie, Răpciune ori Viniceriu (fiind luna strugurilor) este perioada care se află la hotarul dintre moarte şi renaştere. În tradiţia românească, luna lui septembrie are şi denumirea „răpciune”, adică începutul timpului răcoros, precum şi „viniceriu”, aceasta fiind luna strugurilor. Dacă în Răpciune (Septembrie) tună, în Faur (Februarie) va fi zăpadă mare şi an mănos, plin de recolte bogate. Dacă Răpciune e cald, Brumărel (Octombrie) e rece şi umed. Dacă rândunelele pleacă devreme, e semn că iarna va veni repede. Dacă înfloresc scaieţii în această lună, toamna va fi frumoasă. În septembrie începe culesul poamelor şi se pregătesc gropile pentru altoi. Săptămânile vechi ale lui Răpciune Tradiţia împarte luna septembrie în: Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna Strugurilor, Săptămâna Averii şi Săptămâna lui Mioi. Prima săptămână din lună îi este dedicată Sfintei Fecioare Maria. Săptămâna a doua este cea în care se culeg viile şi se face mustul şi vinul. Tot acum se sărbătoreşte Ziua Crucii. În cea de-a treia săptămână, gospodinele pregătesc proviziile pentru iarnă, iar bărbaţii pregătesc ţuica. Cea de-a patra săptămână este a lui Mioi, cel care aduce vremea bună. Simion Stâlpnicul, la 1 septembrie, fiind patronul vânturilor, că poate produce cutremure şi susţine cerul şi pământul, stând într-un picior. Această zi este foarte importantă, oamenii respectând-o de frica vânturilor, a cutremurelor şi pentru a nu li se înţepeni picioarele. Ziua lui Simion Stâlpnicul este şi ziua în care păsările îşi iau „boierescul”, adică partea care li se cuvine din fiecare holdă de grâu. Despre Sfântul Vavila, sărbătorit la 4 septembrie, se spune că şi-a petrecut întreaga viaţă în pădure, cu animalele, ajungând să aibă corpul acoperit cu păr, ca acestea. Sărbătoarea se respecta pentru înmulţirea vitelor. Hotarul dintre vară şi iarnă Pe 8 septembrie se sărbătoreşte Sântămăria Mică, dată considerată hotarul astronomic dintre vară şi iarnă. Acum se închide pământul pentru reptile şi insecte, pleacă rândunelele spre ţările calde, se schimbă pălăria cu căciula, au loc târguri şi iarmaroace unde se vând şi se cumpără produse specifice acestui sezon. Ca şi în cazul altor sărbători, ţăranul român şi-a legat câteva activităţi practice de Sântămăria Mică, şi anume culegerea ultimelor plante şi fructe de leac, bătutul nucilor, pentru ca la anul să facă rod, semănatul grâului, orzului şi secarei, jupuirea cojii de pe ulmi (fibra vegetală folosită primăvara la legatul viţei-de-vie) şi începerea culesului viilor. Înaintea datei de 13 septembrie, câmpurile de grâu trebuie arate şi semănate, spunându-se „să nu fii zgârcit la semănat, că te vei căi la secerat“. Încă se mai seamănă varză, spanac şi morcovi. Tot acum se răsădeşte salata de iarnă, se culeg castraveţii copţi şi se adună seminţele coapte din grădini. De Ziua Crucii sau Cârstovul viilor (14 septembrie) există obiceiul pomenirii morţilor, dându-se de pomană ulcele noi cu miere sau apă şi un colac cu o lumânare deasupra. Se mai spune că aceasta este ziua în care florile vorbesc între ele, ştiind că apoi se vor usca. Ziua Crucii este o zi prielnică pentru culegerea plantelor de leac, dar şi culesul viilor începe tot acum, de-aceea ziua poartă şi denumirea de „Cârstovul viilor”. Când la 15 septembrie Biserica cinsteşte pe Mucenicul Nichita, poporul român serbează pe alocuri pe Sfântul Macovei, cunoscut ca apărător al păsărilor mai mici decât năprasnicul uliu. În ziua de 22 septembrie, când Biserica prăznuieşte pe Mucenicul Foca, poporul român, în special în zona de nord a ţării, ţine cu sfinţenie această zi, deoarece, probabil, pornind de la asemănarea Foca - foc, mulţi oameni, femeile îndeosebi, se tem de foc şi nu lucrează în această zi. O altă sărbătoare este zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 septembrie, fiind ţinută de popor sub numele de Zămislirea. În aceeaşi zi, ţăranii cinstesc amintirea Mucenicei Tecla, fiind cunoscută şi serbată prin unele părţi sub numele de Tecle sau Teclele. Unii ţărani socotesc Teclele ca pe nişte Filipi, numindu-le Strefetitele, Tresfetitele sau Tiecăraşii. Teclele se păzesc cu mare străşnicie, mai ales prin părţile muntoase, crezându-se că ar fi rele de foc, dar mai ales de lupi. La casa celui care va îndrăzni să lucreze, lupii vor veni şi vor mânca berbecii şi oile celui ce va fi crescător de turmă, din această pricină numindu-se şi Teclele berbecilor. Prin alte părţi Teclele se numesc Berbecari şi ţin trei zile, în perioada 26-28 septembrie. Ele se serbează „pentru că-i rău de lupi, ce fac zbranca printre dobitoace”. În aceste zile nu se mătură prin casă, nu se râşneşte, nu se macină, nu se coasă, nu se umblă cu frigări sau ţăpoaie, topoare şi alte unelte ascuţite. Ultima zi a acestora, numită „Haritonul” este ţinută îndeosebi de femei, pentru a nu înnebuni. 

        

joi, 28 august 2014

Eveniment!

CERNESTI – In 31 august are loc cea de-a XI-a editie a Festivalului Stuparilor



 
 

Consiliul Local Cernesti, Caminul Cultural si Cercul Apicol Cernesti, cu sprijinul Autoritatii Nationale pentru Turism, organizeaza, in 31 august cea de-a XI-a editie a Festivalului Stuparilor. Evenimentul are ca scop promovarea turismului si a produselor traditionale din Valea Chioarului si se va desfasura pe Dealul Pietrisului. 

Organizatorii pregatesc si pentru acest an nenumarate manifestari in cadrul evenimentului. Nu vor lipsi activitatile sportive, programele artistice sustinute de ansambluri folclorice din Maramures si Suceava, invitati speciali fiind Florentina si Petre Giurgi. Seara se va incheia cu un show de lasere. 

Programul Manifestarilor:Ora 10:00 Finala "Cupei Mierii" la fotbal
Ora 14:00 Deschiderea oficiala - Salutul invitatilor

In cadrul acestui eveniment, vor avea loc:

- Concurs pe teme apicole, sectiunea copii 3-14 ani
- Concurs gastronomic "Prajitura cu Miere"
- Concurs de frumusete "Regina Mierii"

Programul artistic va fi sustinut de urmatoarele ansambluri folclorice:

1. Ansamblul Folcloric "Cununa Chioarului", din com. Satulung
2. Ansamblul Folcloric "Rugutu", din com. Botiza
3. Ansamblul Folcloric "Gura Izvorului", din Vatra Moldovitei, Suceava
4. Ansamblul Folcloric "Cununa Recea", din com. Recea
5. Ansamblul Folcloric "Traditii Maramuresene", din Baia Mare
6. Ansamblul Folcloric "Magura Cernesti", din com. Cernesti
7. Ansamblul Folcloric "Vasile Lucaciu Sisesti", din com. Sisesti
8. Trio delaviv cu Larisa Pop

Ora 20:00 Seara muzicala cu solisti din comuna si invitati speciali

Solistii:                                                         Invitati speciali:
Rafila Barbos                                                 Florentina si Petre Giurgi
Hermina Marc Iluti
Valerica Dancos
Camelia Roman                                             Prezentator:Madalina Medan
Mariana Botis Buda                                      Andrei Barbos
Margareta Barbos

Ora 22:00 - 22:15 - Show de lasere 

miercuri, 23 iulie 2014

Festival!

Pentru mai multe detalii despre acest festival vizitati 


„Drumul Lung spre Cimitirul Vesel” – Festival Intercultural de Tradiție Maramureșeană

14-16 august 2014, Săpânța, Maramureș

Drumul Lung spre Cimitirul Vesel
înseamnă Dragoste, Libertate, Cultură, Valoare – DLCV

De ce? Pentru că ne pasă de soarta satului, ne dor ignoranța, kitsch-ul, în general invazia non-valorilor în viața de zi cu zi. Pentru că Maramureșul și în general zona rurală oferă modelul unui trai tihnit însă profund, o înțelepciune rar întâlnită, o armonie strânsă între om și natură și o interacțiune socială cum greu mai întâlnești în vremurile de acum.
De aceea am conceput acest festival ca pe o sărbătoare a tot ceea ce are satul românesc mai frumos, mai viu și mai autentic. La sfârșitul acestei sărbători vrem să putem spune cu toții că satul este o bogăție ce trebuie prețuită și protejată.
Muzicieni, artizani și localnici vă așteaptă să vă arate frumusețea și bogăția satului tradițional, în dialog cu alte culturi, într-o atmosferă inedită, dar fără bâlci.
„Avem o civilizație rurală vie care este în pericol și trebuie susținută. Este foarte important să păstrăm ce avem autentic. E foarte greu să aducem autenticul pe o scenă. Ca să îl simți, trebuie să mergi acolo.” - Peter Hurley, coordonatorul proiectului
Civilizația rurală este sufletul țării.

marți, 15 iulie 2014

Mocanita de pe Valea Vaserului -Maramures!

Site-ul oficial al Căii Ferate Forestiere Vişeu de Sus!

alt
Următoarele evenimente:
Spectacol clasic de coarde - 09 august 2014

Descarcă Flyer Mersul Trenurilor:         

Mai multe detalii despre aceste evenimente găsiţi mai jos!

 

Actualizări


 Cvintetul Filarmonicii Transilvania “CLASSIS” şi grupul vocal “ANATHOLIS”, sâmbătă 9 august 2014 

elvetia la fabrica 3 viseudesusmocanita elvetia dupa lemn

Plecarea:
17:00 din Gara CFF Vişeu de Sus
Traseul:
Vişeu de Sus – Paltin (km 21,6)
Mocăniţa Special:
Desigur, noul pachet al acestui sezon este disponibil şi în această perioadă cu preţurile:
Adulţi: 83 Ron/pers. şi Şcolari: 58 Ron/pers
Alte servicii:
Foc de tabără; băuturi şi grill (contra-cost);cazare în Trenul Hotel “Carpatia-Express” (cu rezervare)
Rezervări:În limita locurilor disponibile la tel: 0744 686 716 sau pe  e-mail info@cffviseu.com;
Atenţie!Trenul va fi anulat dacă vremea nu este favorabilă
Sosirea:
Aprox. la ora 02:30 în Vişeu de Sus


Program Mocăniţa 3 iulie - 14 septembrie 2014    

elvetia la fabrica 3 viseudesusmocanita elvetia dupa lemn
Program:
zilnic
Plecarea:
ora 09:00 din gara CFF Vişeu de Sus
Traseul:
Vişeu de Sus – Paltin (km 21,6)
Preţ:
Adulţi: 49 RON/pers; Studenţi: 41 Ron/pers; Copii 6-16 ani: 36 RON/pers.
Mocăniţa Special:
Desigur, noul pachet al acestui sezon este disponibil şi în această perioadă cu preţurile:
Adulţi: 83 Ron/pers. şi Şcolari: 58 Ron/pers
Rezervări:Grupuri de peste 15 persoane sau cu Pachetul Mocăniţa Special: 0744 686 716 sau pe e-mail  info@cffviseu.com;
Sosirea:
Aprox. la ora 15:30 în Vişeu de Sus

Maramures-ceva fain!

Muzica!

miercuri, 23 aprilie 2014

Povestea celor șapte pitici maramureșeni de la Auschwitz


În 1869 se năștea la Rozavlea, în Maramureș, Shimshon Isac Ovici, rabin și comediant ambulant. În 1921, când avenit pe lume și ultimul din cei zece copii ai săi, Ovici (1868–1923), afectat de nanism hipofizar (piticism), se putea lăuda cu performanța de a fi ajuns capul celei mai numeroase familii de pitici din lume. Douăzeci de ani mai târziu, familia Ovici înregistra, însă, un record mult mai amar: a fost una din cele două familii extinse care au supraviețuit infernului de la Auschwitz.
Copiii lui Ovici au învățaț de mici că trebuie să fie uniți, să nu se despartă sub nicio formă unul de celălalt. Urmând acest sfat părintesc, și-au format propriul grup artistic, Trupa de Teatru Liliput (sau „Circul de pitici” cum îi spuneau localnicii), care în anii 1920-1930 a cunoscut un succes deosebit, cu turnee în România, Ungaria și Cehia și un repertoriu cântat în idiș, maghiară, română, rusă și germană. Mereu eleganți și având aura unor artiști „de talie internațională”, au fost primii locutori ai Rozavlei cu aparat radio și automobil. Membrii mai înalți ai familiei au ajutat trupa la organizarea spectacolelor, iar când nu erau în turneu, locuiau toți împreună, în aceeași casă.
La începutul celui de Al Doilea Război Mondial, familia Ovici număra 12 membri, șapte dintre ei fiind pitici. După cedarea Ardealului de Nord Ungariei, în Septembrie 1940, au intrat în vigoare legile rasiale, care interziceau artiștilor evrei să țină spectacole pentru non-evrei. Trupa familiei Ovici a reușit, însă, să-și procure documente personale care omiteau faptul că erau evrei, reușind astfel să-și continue turneele până în mai 1944, când toți cei 12 au fost deportați la Auschwitz-Birkenau, alături de cele 3500 de persoane câte formau pe atunci comunitatea evreiască locală. Pentru o Germanie obsedată de rasa perfectă, liliputanii familiei Ovici erau de două ori indezirabili: ca evrei și ca indivizi cu statură „deviantă”.
La Auschwitz, întreaga familie Ovici a fost preluată de Josef Mengele, medicul lagărului. „Îngerul morții” s-a arătat imediat interesat de ei și i-a separat de restul deținuților pentru a-i putea monitoriza. Mengele era curios să afle cum de unii membri ai familiei sunt pitici iar alții sunt de statură medie, gândindu-se că va putea dezlega astfel secretul piticismului. Pentru a-i ține pe Ovici sănătoși pentru experimentele sale, doctor Mengele le-a oferit condiții de igienă, mâncare și haine mult mai bune decât pentru ceilalți deținuți din lagăr.
Familia Ovici a fost supusă mai multor teste, inumane, care depășeau, evident, limitele oricărei deontologii medicale. Ei urmau să fie uciși de îndată ce Mengele ar fi terminat experimentele. Șansa, însă, le-a surâs: au apucat să se vadă eliberați pe 27 ianuarie 1945. Armata Roșie i-a dus într-un lagăr de refugiați din Uniunea Sovietică de unde, mai târziu, au fost eliberați. S-au întors acasă, în Rozavlea, după ce au mers pe jos șapte luni.
Casa le-a fost jefuită, dar au reușit să-și recupereze bijuteriile și banii ascunși înainte de a fi deportați la Auschwitz. Au plecat, apoi, cu toții, mai întâi la Sighet și de acolo în Belgia. În mai 1949, au emigrat în Israel, stabilindu-se în Haifa. Și-au reluat turneele rebotezați în trupa Cei șapte pitici de la Auschwitz. Cabareturile lor s-au bucurat de un succes extraordinar, cu public numeros. În 1955, s-au pensionat și și-au cumpărat o sală de cinema. Prima născută dintre piticii Ovici, Rozika, a murit în 1984, la vârsta de 98 de ani. Ultimul supraviețuitor al familiei, Perla Ovici, a murit în 2001.
În martei 2013, actorul american Warwick Davis, cunoscut pentru rolurile sale din producțiile de succes Răboiul stelelor și Harry Potter, a prezentat un episod din serialul Perspective al postului ITV intitlulat Warwick Davis - The Seven Dwarfs of Auschwitz (Warwick Davis – Cei șapte pitici de la Auschwitz), documentar în care Davis, pitic și el, merge pe urmele familiei Ovici. Povestea acestora este redată și într-o carte scrisă de jurnaliștii Yehuda Koren și Eilat Negev.
Sursa:http://www.romanialibera.ro/

Sfantul Mucenic Gheorghe


La multi ani celor ce poarta numele Sfantului Mucenic 
Gheorghe 

Sfantul Mucenic Gheorghe s-a nascut in Capadocia, din parinti crestini. A trait in vremea imparatului Diocletian (sec. al IV-lea). Datorita vitejiei si victoriilor sale, ajunge conducator de armata.

In anul 303, imparatul Diocletian va incepe lupta impotriva crestinilor. Au fost daramate lacasuri de cult, interzise adunarile crestinilor, arse cartile sfinte, iar cei ce refuzau sa aduca jertfa zeilor erau ucisi. In fata acestei situatii, Sfantul Gheorghe nu se fereste sa-si marturiseasca credinta in Hristos, motiv pentru care va fi intemnitat. Va fi supus la diverse chinuri: loviri cu sulita, tras pe roata, ingropat in var, lespezi de piatra puse pe piept, etc, dar nicio tortura nu l-a facut sa renunte la credinta sa.

Cei prezenti la aceste suferinte, uimiti de faptul ca Sfantul Gheorghe a ramas nevatamat si ca a inviat un mort, au renuntat la credinta pagana si au primit credinta in Hristos. Minunea invierii celui decedat, a convins-o si pe imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, sa imbratiseze crestinismul.

Sfantul Gheorghe a fost ispitit cu onoruri pentru a jerfi zeilor, dar aceste incercari au fost zadarnice. Pentru ca nu a lepadat credinta in Hristos, Sfantul Gheorghe este condamnat la moarte prin decapitare, in ziua de 23 aprilie 304, ramanand de atunci zi de praznuire.
Sfantul Gheorghe in iconografie

Iconografia pastreaza imaginea Sfantului Gheorghe calare pe un cal, strapungand cu sulita un balaur. Este vorba despre o legenda pioasa, in care Sfantul Gheorghe salveaza cetatea Silena, din provincia Libiei, terorizata de un balaur. Aceasta imagine a sfantului a ramas in amintirea oamenilor ca model de curaj in lupta cu diavolul. Mai este reprezentat intr-o mantie rosie, culoare traditionala pentru un martir, dar si ca razboinic pedestru sau ca tribun militar in vesminte patriciene, cu o diadema metalica pe cap, cu o platosa sub mantie, tinand o cruce in mana dreapta si o sabie in mana stanga.

Sfantul Gheorghe pe Steagul Moldovei

Reprezentarea Sfantului Gheorghe doborand balaurul este prezenta si pe Steagul Moldovei, aflat la Manastirea Zografu din Muntele Athos. Pe acest steag se afla si rugaciunea Sfantului Stefan cel Mare catre Sfantul Gheorghe: "O, luptatorule si biruitorule, mare Gheorghe, in nevoi si in nenorociri grabnic ajutator si cald sprijinitor, iar celor intristati, bucurie nespusa, primeste de la noi aceasta rugaminte a smeritului tau rob, a Domnului Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Tarii Moldovei. Pazeste-l pe el neatins in lumea aceasta si în cea de apoi, pentru rugaciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca sa Te preamarim in veci. Amin. Si aceasta a facut-o in anul 7008 (1500), in al 43 an al Domniei Sale“. Mentionam ca pecetea Mitropoliei Moldovei si Bucovinei poarta chipul Sfantului Gheorghe, preluat dupa steagul de lupta al Sfantului Stefan cel Mare.

Sfantul Gheorghe ca ocrotitor

In 1222, regele Angliei, Richard Inima de Leu, l-a ales pe Sfantul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale si al intregii tari. Regele Edward al III-lea a infiintat "Ordinul St. George", iar Crucea Sfantului Gheorghe a devenit, mai tarziu, steagul Angliei, "Union Jack". Marele Mucenic Gheorghe este considerat si ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei. Amintim ca Sfantul Gheorghe este si ocrotitorul armatei romane.

De Sfantul Gheorghe, aproape un milion de romani isi aniverseaza onomastica
Din cei 924.830 de romani care isi aniverseaza onomastica de Sfantul Gheorghe, 739.368 sunt barbati, majoritatea acestora, respectiv 565.509, purtand numele de Gheorghe sau Ghiorghe.
Alaturi de acestia, vor fi in sarbatoare si cei care poarta numele de George (144.873), Gheorghita sau Ghiorghita (24.040).
Dintre femei, cele mai multe poarta numele de Georgeta (135.370). In aceasta zi nu vor fi uitate nici persoanele cu nume de Gheorghita sau Ghiorghita (34.623) si Geta (14.945 ).

Sursa: http://www.crestinortodox.ro/

luni, 3 martie 2014

Martie!

 Ce înseamnă luna martie 2014


  • ANALIZĂ - Ce înseamnă luna martie 2014
Luna martie este a treia lună a anului în calendarul gregorian și are 31 de zile. Ziua are 12 ore, iar noaptea are 12 ore.
Denumirea lunii martie vine din latinescul ''martius'', numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter și al Junonei, fiind una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei (alături de Jupiter și Quirinus). Romanii îl considerau drept protectorul lor și tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renașterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului și al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ''Elaphebolion''.
Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună, abia în anul 45 î.Hr., Iulius Cezar a introdus Calendarul iulian, anul începând la 1 ianuarie.
Mai mult timp, decât numele efemere date de împărații romani, au rezistat numele introduse de Carol cel Mare, regele francilor. El a redenumit toate lunile cu denumiri agricole în vechea limbă germană. Aceste nume au fost folosite până în secolul al XV-lea și, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel, ''Lentzinmanoth'' — luna împrumutată — a corespuns lunii martie.
Martie începe cu aceeași zi a săptămânii, ca și luna februarie, cu excepția anilor bisecți și ca luna noiembrie în fiecare an.
În tradiția noastră populară, luna martie se numește: mărțișor, germinar, făurel.
Prima lună a calendarului roman și a treia a celui iulian și gregorian, este dedicată lui Mars zeul războiului. Denumirile zonale ale lunii — Mart, Mărțișor, Martiu — păstrează rădăcina lingvistică a cuvântului originar sau exprimă trezirea la viață a naturii înconjurătoare și încolțirea seminței semănate — Germinar, Geminariu.
Românii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie. La 1 Martie, în calendarul ortodox, este ziua Evdochiei, o femeie martir, numită și Dochia. Sărbătoarea este de fapt apriori timpurilor creștine, iar Dochia este un personaj păgân. Legendele spun că Baba Dochia era, printre altele, o femeie care aducea zilele urâte de la începutul lunii martie, numite și Zilele Babei.
Prima zi a primăverii a fost sărbătorită încă de acum 8.000 de ani, conform descoperirilor arheologice. Cuvântul ''mărțișor'' are origini latine și este numele popular al lunii martie. Celebrarea mărțișorului are loc în prima zi a lunii martie, considerată prima lună a primăverii. Simbolul șnurului realizat din două părți răsucite a fost inițial folosit de daci înainte ca romanii să-i cucerească. Pe atunci, șnurul era alcătuit din alte două culori: alb și negru. Culoarea neagră reprezenta lâna neagră dată de Baba Dochia nurorii sale și simboliza întunericul iernii. Partea albă simboliza lumina primăverii. Lâna s-a schimbat, conform legendei, din negru în alb prin sacrificiul fetei. Din această cauza partea roșie din mărțișor reprezintă sângele și sacrificiul, șnurul schimbându-și culorile din negru cu alb în roșu cu alb. În zilele noastre, mărțișorul este un simbol al primăverii, roșul înseamnă iubirea, iar albul divinitatea. Sărbătoarea Mărțișorului simbolizează renașterea vieții, reîntoarcerea la viață.
O altă sărbătoare importantă a lunii martie este — Ziua Internațională a Femeii — aniversată la 8 Martie, care a apărut la începutul anilor '20, ca urmare a mișcărilor sindicale, cu scopul de a promova egalitatea dintre sexe.
În luna martie începe aratul, semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se ''retează'' fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă și mobilă, în special Mucenicii sau Sfinții, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi și de o mare frumusețe.
Tradiția populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie, în câte zile va fi negură în tot atâtea în cursul anului vor fi ploi, iar în câte zile va fi rouă în atâtea va fi brumă după Paști, și în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde și poame. Dacă în luna martie nu va ploua va fi o recoltă bogată de grâu.
Echinocțiul de primăvară în 2014 are loc la 20 martie: 18 h 57 m.
Primăvara începe odată cu echinocțiul de primăvară. Acesta marchează începutul primăverii astronomice ce durează 92,75 zile.
Este momentul în care Soarele, în mișcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă.
Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv punctul autumnal.
De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu anul tropic. Echinocțiul de Primăvară, reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.
În emisfera sudică a Pământului fenomenul este invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Cuvântul "echinocțiu" derivă din cuvântul francez "équinoxe", care, la rândul lui provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" — "egal" și "nox", "noctis" — "noapte".
Din punct de vedere astrologic are loc trecerea Soarelui din zodia Peștelui în zodia Berbecului. Asistăm astfel la sfârșitul și începutul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda, de a realiza lucruri inedite.
Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Tradițiile spirituale afirmă ca orice formă de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.
Conform tradiției creștine, Paștele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu.
Soarele — Luna
Hotarele scurgerii diurne a timpului sunt marcate de răsărit, când Soarele se ridică deasupra liniei orizontului, indicând începutul zilei de muncă, și de apus, când Soarele coboară sub linia orizontului, moment numit, zonal, asfințit, scăpătatul Soarelui.
Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 53 m și apune la ora 18 h 03 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 6 h 00 m și apune la ora 18 h 41 m.
În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, 30 martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (26).
Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peștilor și sfârșește în semnul Berbecului.
La 21 martie se face trecerea din Zodia Peștilor în Zodia Berbecului care se încheie la 20 aprilie.
Luna — reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii: la 1 martie — Lună Nouă (Luna începe să crească) — 10 h 00 m; la 8 martie — Luna la Primul Pătrar 15 h 30 m; la 16 martie — Lună Plină (Luna începe să descrească) 16 h 06 m; la 24 martie — Luna la Ultimul Pătrar 19 h 06 m; la 30 martie — Lună Nouă (Luna începe să crească) — 21 h 48 m.
Lună Nouă
În această lună, faza de Lună Nouă (când Luna începe să crească) are loc de două ori, un eveniment mai rar întâlnit.
Prima fază a Lunii, când aceasta este invizibilă cu ochiul liber, este numită de români: Lună Nouă, Lună Tânără, Lună în Două Coarne și Crai Nou.
Prin continuarea revoluției sinodice sau Lunației, apare, în direcția unde apune Soarele, o mică zonă a emisferei lunare luminată ca o seceră subțire, care crește, noapte de noapte, până la faza de Lună Plină.
În Calendarul lunar, mai vechi decât Calendarul solar, zilele se numărau pe nopți, începând cu apariția pe cer a Lunii Noi.
Dintre reminiscențele lunare ale Calendarului popular cea mai interesantă pare a fi numele de Duminica Tânără, denumire dată primei duminici cu Lună Nouă sau care urmează după Luna Nouă.
Într-un an solar sunt 13 lunații și, ca urmare, 13 Duminici Tinere. În această perioadă se făceau vrăji și descântece, în care se invocau astrul nocturn, prin formule recitative. Tot în această perioadă se seamănă plantele care cresc și rodesc ''în sus'', la suprafața solului (secara, grâul, porumbul). Vechiul calendar agrar împarte anul în două sezoane: vara și iarna. Vara începe la echinocțiul de primavară (Măcinici în Calendarul Iulian sau Ziua Cucului în cel Gregorian), cu miezul la solstițiul de vară (Sfinții Mărunți în Calendarul Iulian sau Drăgaica, Sânzienele în Calendarul Gregorian) și se încheie la echinocțiul de toamnă (Ziua Crucii sau Cârstovul Viilor). Iarna, anotimpul agrar steril, debutează la echinocțiul de toamnă, are miezul la solstițiul de iarnă (Sânnicoară în Calendarul Iulian, Crăciunul în Calendarul Gregorian) și se încheie la echinocțiul de primăvară când începe un nou ciclu agrar.
 Autor: Agerpres 
 Sursa:www. infomm.ro