miercuri, 25 martie 2015

Religie!


Romanii sarbatoresc ziua in care Fecioara Maria a aflat ca il va naste pe Iisus,sarbatoare cunoscuta ca si BUNA VESTIRE sau BLAGOVESTENIA

BUNA VESTIRE. Totodata, estesi ziua in care, potrivit traditiei, oamenii nu trebuie sa se certe, pentru a nu avea necazuri tot anul.BUNA VESTIRE este o sarbatoare cu data fixa, 25 martie, de la care pana la Craciun, cand Fecioara Maria l-a nascut pe Iisus, sunt exact noua luni.
In ziua de BUNA VESTIRE este marcat momentul in care Fecioara Maria din Nazaret, crescuta in templu pana la 15 ani si apoi data in tutela lui Iosif, caci parintii ei murisera, a fost aleasa de Dumnezeu sa-l nasca pe fiul sau si a primit instiintare prin Arhanghelul Gavriil, sarbatorit pe 26 martie. Locul unde se crede ca Fecioara Maria a primit vestea ca va naste pe Iisus este in prezent ocupat de o impunatoare biserica, BUNA VESTIRE din Nazaret. Aceasta este o biserica catolica moderna, construita pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor.
In aceasta biserica se afla o grota, ce poate fi vizitata de pelerini, unde Fecioara Maria ar fi fost instiintata de Arhanghelul Gavriil ca il va naste pe Mantuitor. Biserica este decorata cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de catre comunitati crestine din intreaga lume, inclusiv din Romania. BUNA VESTIREeste sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi a saptamanii ar cadea aceasta. In unele biserici, in aceasta zi se ajuneaza pana la ora 17.00, cand are loc Sfanta Liturghie. Apoi, crestinii, care nu au mancat si s-au spovedit, se impartasesc, dupa care mananca peste, impreuna cu toata comunitatea bisericii.
De BUNA VESTIRE se crede ca sosesc randunelele, iar cucul canta prima oara in an, de aceea sarbatorii i se mai spune si Ziua Cucului. Cucul anunta sosirea efectiva a primaverii. Primul sau cantec trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare. Cei care nu indeplinesc aceste conditii, nu vor beneficia de toate acele lucruri in anul care va urma. Daca primul cantec al cucului este auzit pe stomacul gol, in partea stanga sau in spatele omului, este semn de rau augur.
Pe de alta parte, conform obiceiului, de BUNA VESTIRE flacaii si fetele il intreabau pe cuc lucruri care ii interesau, precum: "Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ Pan' m-oi insura (marita)?". Tacerea cucului aducea mare bucurie celor care intrebau, deoarece echivala cu o casatorie grabnica, in vreme ce cantatul cucului ii aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de asteptare. Traditia mai spune ca, in aceasta zi, oamenii nu au voie sa se certe, pentru ca altfel vor avea necazuri tot anul.
De BUNA VESTIRE, este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare, ca hrana pentru ingeri. In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se "amenintau" cu toporul si se stropeau cu tuica. In Bucovina, nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi din ele pui cu doua capete si patru picioare. Tot de BUNA VESTIRE, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc.
Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casa maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori. Fiind dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de BUNA VESTIRE se va simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii.


luni, 23 martie 2015

Bucatarie!

Va prezint doua mancari simple de post,care se prepara in Maramures.

1. Ardei umpluti cu orez


Se folosesc 10-12 ardeo grași, 200 de grame de ciuperci, 100 g orez, o ceapă, o cutie de roșii în suc (sau 3-5 linguri bulion), pătrunjel verde, sare, piper, ulei și, opțional, un mix de legume.

Ceapa tocată se călește în ulei încins și se adaugă ciupercile tăiate și orezul. Când ceapa devine sticloasă, se toarnă o cană de apă și se adaugă o lingură de mix de legume. Apoi, se lasă să fiarbă până se înmoaie orezul. Se stinge focul și se adaugă verdeața tocată. Amestecul obținut e folosit la umplerea ardeilor. După ce ardeii sunt umpluți, sunt așezați într-o cratiță. Peste ei se vor pune câteva roșii tocate, alături de sucul de roșii. Se adaugă apă până se acoperă ardeii. Cratița acoperită intră apoi la cuptor, unde va sta aproximativ 45-60 de minute.


2. Fasole batuta


Ingrediente:
  • 500 gr fasole uscata (alba cu bob mic)
  • 2-3 morcovi
  • 1-2 radacini albe (patrunjel/pastarnac)
  • ulei pentru prajit ceapa
  • ulei pentru batut fasolea
  • 1 ceapa mare
  • 2-4 catei de usturoi
  • boia dulce
  • sare
  • piper
  • ardei (optional)

Preparare:

Se spala fasolea in cateva ape, se lasa la inmuiat. Se pune apoi in apa fierbinte, la fiert. Dupa ce a fiert 5-10 minute, se strecoara si se pune din nou in alta apa fierbinte si se fierbe in continuare, (tot 5-10 minute). Se repeta operatia, scurs/schimbat apa si fiert din nou.

De data asta fierbem fasolea pana incepe sa se zdrobeasca bobul singur. In timpul fierberii, inainte cu 20 de minute de a se termina fasolea de fiert, se adauga morcovii, radacine alba si se drege de sare, piper. Apa pe fasole nu trebuie sa fie multa. In cazul in care avem apa multa, la sfarsit, fasolea se scurge (nu se arunca toata apa). Se pune fasolea intr-un blender si se paseaza pana devine pasta. In cazul in care fasolea este prea vartoasa mai adaugam din apa pe care am retinut-o ca sa ii dam consistenta necesara.

Separat, intr-o tigaie, se pune in ulei ceapa tocata marunt si se caleste. Cand este gata prajita (sticloasa), se adauga boiaua si usturoiul si se stinge focul. Se adaug combinatia de ceapa peste fasole, se paseaza impreuna. Cand am terminat de pasat toata compozitia luam un mixer si batem fasolea pasata, adaugand cate putin ulei. Cand a devenit pufoasa este gata.

Se serveste cu ceapa prajita deasupra si cu mamaliga.


vineri, 12 decembrie 2014

Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna “MARMATIA”

Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna “MARMATIA”

 

Este unul dintre cele mai importante evenimente pe care le gazduieste Sighetul, care isi propune a fi, conform celor afirmate la prima editie a Carnavalului si festivalului judetean de datini si obiceiuri de iarna din Maramures (27-28 decembrie 1969): “un prilej si o modaliate in acelasi timp de a imprima un sens si un continut nou unor datini si obiceiuri stravechi, de a valorifica si a prezenta tot ce are Maramuresul mai trainic si mai autentic in arta populara faurita de multe generatii ale acestor oameni minunati din nordul patriei noastre”. Acest deziderat s-a pastrat de-a lungul timpului, festivalul devenind “un obicei, un semn al locului, dovada a puterii de creatie si permanenta, dar si un semn al solidaritatii spirituale, a unitatii si continuitatii noastre pe intregul pamant romanesc” (programul editiei a XXX-a), reusind sa informeze publicul national si international asupra traditiilor, costumelor si obiceiurilor de iarna (colinde si jocuri cu masti) desfasurate de la Craciun si pana la Boboteaza.
Festivalul se realizeaza fara intrerupere din anul 1969, in preajma datei de 27 decembrie, cea din anul 2014 va fi cea de-a 46-a editie.
Pe langa reprezentantii satelor si ansamblurile folclorice maramuresene, la Sighet vin si iubitotri ai obiceiurilor stramosesti din alte regiuni ale tarii (Banat, Moldova, Bucovina, Dobrogea, Oltenia etc.). Chiar si formatii din strainatate au “jucat” pe strazile Sighetului, dintre care le-as aminti pe cele din Ucraina (Transcarpati).
Festivalul se desfasoara sub forma unui alai care are loc pe strazile orasului. Fiecare formatie (imbracata in portul popular specific zonei din care a venit) va prezenta un colind, un joc cu masti sau un obicei specific de iarna. Spre deliciul publicului dracii si personaje mascate, calaretii si carutele dau savoare evenimentului. Dupa epuizarea acestui moment, grupurile participante sustin un spectacol de gala, in care isi prezinta o parte din repertoriul propriu.
In perioada 5-28 decembrie, se organizeaza numeroase manifestari culturale: concursuri si concerte de colinde, expozitii de arta, sesiuni de comunicari etc.
In fiecare an organizatori ai acestor evenimente pe langa Primaria si Consiliul Local Sighetu-Marmatiei sunt: Consiliul Judetean Maramures, Casa de Cultura Sighetu-Marmatiei, Muzeul Maramuresului, Scoala de arta “Gheorghe Civu” si Clubul elevilor din Sighetu-Marmatiei si altii.
Daca acestea v-au starnit interesul si curioziatea, va invitam sa urmariti editia din acest an al alaiului (27 decembrie – Sighetu-Marmatiei) si in limita posibilitatilor si celelalte evenimente. Astfel stazile orasului vor musti, atat de privitori, cat si de de draci, calareti, copii si adulti imbracati in costume populare, care va vor impartasi un srop din marele suflet al taranului roman, prin intermediul datinilor si obiceiurilor de iarna.



Sursa: http://sighet.ro


Cum trăiau românii din Maramures în anii '60

joi, 4 decembrie 2014

E vremea colindelor!

Concert Grigore Leşe la Catedrala Ortodoxă Episcopală Sfânta Treime din Baia Mare

 Iarna Băimăreană 2014 continuă cu un spectacol deosebit care va avea loc la Catedrala Ortodoxă Episcopală Sfânta Treime din Baia Mare sâmbătă, 6 decembrie, de la ora 18.00. Grigore Leşe va susţine un concert în care spectatorii vor avea parte de colinde, cântece de stea şi cântece care ne-au însoţit istoria. Alături de marele artist vor fi invitaţi din localitatea Vinerea, judeţul Alba, dar şi grupul bărbătesc din Libotin, judeţul Maramureş. Evenimentul este susţinut de Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului

 http://www.grigorelese.com


 

joi, 4 septembrie 2014

Eveniment!


Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014.  Finalul lunii septembrie va aduce o nouă ediţie a Sărbătorii Castanelor, ediţia 2014, eveniment inclus de ceva vreme în cadrul Toamnei Băimărene (25-28 septembrie). Conform caietului de sarcini postat de Primăria Baia Mare pe siteul propriu, vor fi amplasate două scene pentru ediţia din acest an a Toamnei Băimărene. Una dintre ele va fi amplasată pe Bulevardul Unirii, cel mai probabil în zona Catedralei Episcopale Sfânta Treime, iar o a doua scenă va fi amplasată în Piaţa Libertăţii.
Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014. Pe scena Sărbătorii Castanelor vor evolua artişti precum Mirabela Dauer, Ovidiu Komornyik, Marcel Pavel, Holograf, Loredana, Nicu Alifantis sau Irina Loghin.
Iată programul Toamnei Băimărene, conform caietului de sarcini:
Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014. SARBATOAREA CASTANELOR 2014  – 25 septembrie
Mirabela Dauer
Angela Similea
Ovidiu Komornyik
Corina Chiriac
Marcel Pavel
Prezentator: Florin Piersic
Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014. SARBATOAREA CASTANELOR 2014  – 26 septembrie – Concert de muzică folk
Dinu Olăraşu
Alina Manole
Zoia Alecu
Gheorghe Gheorghiu
Nicu Alifantis&Zan
Concert de muzică modernă:
Fly Project
Anda Adam
Voltaj
Corina
Ştefan Bănică
Prezentatori: Răzvan Simion şi Dani Otil
Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014.  SARBATOAREA CASTANELOR 2014  – Sâmbătă, 27 septembrie – Spectacol de chansonete
Spectacol susţinut de artişti ai unei instituţii de cultură de rang naţional care organizează concerte în scopul propagării artei muzicale
Concert de muzică modernă
Deep Central
Vama
Smiley
Loredana
Holograf
Prezentatori: Mihai Morar si Daniel Buzdugan
Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014.  SARBATOAREA CASTANELOR 2014  – Duminică, 28 septembrie – Spectacol de muzică şi dansuri populare
Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania
Orchestra Naţională Lăutarii din Chişinău, dirijor Nicolae Botgros
Cristian Pomohaci
Irina Loghin
Aurel Tămaş
Mariana Deac
Tinu Vereşezan
Prezentator: Iuliana Tudor
Concert de muzică modernă cu Delia, Andreea Bănică, Direcţia 5 şi Inna
Prezentator: Mihaela Rădulescu
Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014.  Pe scena din Piaţa Libertăţii vor fi concertele de muzică uşoară, folk, spectacolul de chansonete şi cel de muzică şi dansuri populare, iar pe scena de pe Bulevardul Unirii vor fi concertele de muzică modernă.