Bucatarie!

Va prezint doua mancari simple de post,care se prepara in Maramures.

1. Ardei umpluti cu orez

Se folosesc 10-12 ardeo grași, 200 de grame de ciuperci, 100 g orez, o ceapă, o cutie de roșii în suc (sau 3-5 linguri bulion), pătrunjel verde, sare, piper, ulei și, opțional, un mix de legume.

Ceapa tocată se călește în ulei încins și se adaugă ciupercile tăiate și orezul. Când ceapa devine sticloasă, se toarnă o cană de apă și se adaugă o lingură de mix de legume. Apoi, se lasă să fiarbă până se înmoaie orezul. Se stinge focul și se adaugă verdeața tocată. Amestecul obținut e folosit la umplerea ardeilor. După ce ardeii sunt umpluți, sunt așezați într-o cratiță. Peste ei se vor pune câteva roșii tocate, alături de sucul de roșii. Se adaugă apă până se acoperă ardeii. Cratița acoperită intră apoi la cuptor, unde va sta aproximativ 45-60 de minute.


2. Fasole batuta

Ingrediente:

• 500 gr fasole uscata (alba cu bob mic)
• 2-3 morcovi
• 1-2 radacini albe (patrunjel/pastarnac)
• ulei pentru prajit ceapa
• ulei pentru batut fasolea
• 1 ceapa mare
• 2-4 catei de usturoi
• boia dulce
• sare
• piper
• ardei (optional)

Preparare:

Se spala fasolea in cateva ape, se lasa la inmuiat. Se pune apoi in apa fierbinte, la fiert. Dupa ce a fiert 5-10 minute, se strecoara si se pune din nou in alta apa fierbinte si se fierbe in continuare, (tot 5-10 minute). Se repeta operatia, scurs/schimbat apa si fiert din nou.

De data asta fierbem fasolea pana incepe sa se zdrobeasca bobul singur. In timpul fierberii, inainte cu 20 de minute de a se termina fasolea de fiert, se adauga morcovii, radacine alba si se drege de sare, piper. Apa pe fasole nu trebuie sa fie multa. In cazul in care avem apa multa, la sfarsit, fasolea se scurge (nu se arunca toata apa). Se pune fasolea intr-un blender si se paseaza pana devine pasta. In cazul in care fasolea este prea vartoasa mai adaugam din apa pe care am retinut-o ca sa ii dam consistenta necesara.

Separat, intr-o tigaie, se pune in ulei ceapa tocata marunt si se caleste. Cand este gata prajita (sticloasa), se adauga boiaua si usturoiul si se stinge focul. Se adaug combinatia de ceapa peste fasole, se paseaza impreuna. Cand am terminat de pasat toata compozitia luam un mixer si batem fasolea pasata, adaugand cate putin ulei. Cand a devenit pufoasa este gata.

Se serveste cu ceapa prajita deasupra si cu mamaliga.

Stefan Hrusca - Aseara Pe-nserate -cu versuri-.flv

Stefan Hrusca - Afara ninge linistit

Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna “MARMATIA”

Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna “MARMATIA”

 

Este unul dintre cele mai importante evenimente pe care le gazduieste Sighetul, care isi propune a fi, conform celor afirmate la prima editie a Carnavalului si festivalului judetean de datini si obiceiuri de iarna din Maramures (27-28 decembrie 1969): “un prilej si o modaliate in acelasi timp de a imprima un sens si un continut nou unor datini si obiceiuri stravechi, de a valorifica si a prezenta tot ce are Maramuresul mai trainic si mai autentic in arta populara faurita de multe generatii ale acestor oameni minunati din nordul patriei noastre”. Acest deziderat s-a pastrat de-a lungul timpului, festivalul devenind “un obicei, un semn al locului, dovada a puterii de creatie si permanenta, dar si un semn al solidaritatii spirituale, a unitatii si continuitatii noastre pe intregul pamant romanesc” (programul editiei a XXX-a), reusind sa informeze publicul national si international asupra traditiilor, costumelor si obiceiurilor de iarna (colinde si jocuri cu masti) desfasurate de la Craciun si pana la Boboteaza.

Festivalul se realizeaza fara intrerupere din anul 1969, in preajma datei de 27 decembrie, cea din anul 2014 va fi cea de-a 46-a editie.

Pe langa reprezentantii satelor si ansamblurile folclorice maramuresene, la Sighet vin si iubitotri ai obiceiurilor stramosesti din alte regiuni ale tarii (Banat, Moldova, Bucovina, Dobrogea, Oltenia etc.). Chiar si formatii din strainatate au “jucat” pe strazile Sighetului, dintre care le-as aminti pe cele din Ucraina (Transcarpati).

Festivalul se desfasoara sub forma unui alai care are loc pe strazile orasului. Fiecare formatie (imbracata in portul popular specific zonei din care a venit) va prezenta un colind, un joc cu masti sau un obicei specific de iarna. Spre deliciul publicului dracii si personaje mascate, calaretii si carutele dau savoare evenimentului. Dupa epuizarea acestui moment, grupurile participante sustin un spectacol de gala, in care isi prezinta o parte din repertoriul propriu.

In perioada 5-28 decembrie, se organizeaza numeroase manifestari culturale: concursuri si concerte de colinde, expozitii de arta, sesiuni de comunicari etc.

In fiecare an organizatori ai acestor evenimente pe langa Primaria si Consiliul Local Sighetu-Marmatiei sunt: Consiliul Judetean Maramures, Casa de Cultura Sighetu-Marmatiei, Muzeul Maramuresului, Scoala de arta “Gheorghe Civu” si Clubul elevilor din Sighetu-Marmatiei si altii.

Daca acestea v-au starnit interesul si curioziatea, va invitam sa urmariti editia din acest an al alaiului (27 decembrie – Sighetu-Marmatiei) si in limita posibilitatilor si celelalte evenimente. Astfel stazile orasului vor musti, atat de privitori, cat si de de draci, calareti, copii si adulti imbracati in costume populare, care va vor impartasi un srop din marele suflet al taranului roman, prin intermediul datinilor si obiceiurilor de iarna.

Sursa: http://sighet.ro

Cum trăiau românii din Maramures în anii '60

E vremea colindelor!

Concert Grigore Leşe la Catedrala Ortodoxă Episcopală Sfânta Treime din Baia Mare

 Iarna Băimăreană 2014 continuă cu un spectacol deosebit care va avea loc la Catedrala Ortodoxă Episcopală Sfânta Treime din Baia Mare sâmbătă, 6 decembrie, de la ora 18.00. Grigore Leşe va susţine un concert în care spectatorii vor avea parte de colinde, cântece de stea şi cântece care ne-au însoţit istoria. Alături de marele artist vor fi invitaţi din localitatea Vinerea, judeţul Alba, dar şi grupul bărbătesc din Libotin, judeţul Maramureş. Evenimentul este susţinut de Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului

 http://www.grigorelese.com

Sursa:http://www.actualmm.ro

 

Eveniment!

Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014.  Finalul lunii septembrie va aduce o nouă ediţie a Sărbătorii Castanelor, ediţia 2014, eveniment inclus de ceva vreme în cadrul Toamnei Băimărene (25-28 septembrie). Conform caietului de sarcini postat de Primăria Baia Mare pe siteul propriu, vor fi amplasate două scene pentru ediţia din acest an a Toamnei Băimărene. Una dintre ele va fi amplasată pe Bulevardul Unirii, cel mai probabil în zona Catedralei Episcopale Sfânta Treime, iar o a doua scenă va fi amplasată în Piaţa Libertăţii.

Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014. Pe scena Sărbătorii Castanelor vor evolua artişti precum Mirabela Dauer, Ovidiu Komornyik, Marcel Pavel, Holograf, Loredana, Nicu Alifantis sau Irina Loghin.

Iată programul Toamnei Băimărene, conform caietului de sarcini:

Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014. SARBATOAREA CASTANELOR 2014  – 25 septembrie

Mirabela Dauer
Angela Similea
Ovidiu Komornyik
Corina Chiriac
Marcel Pavel
Prezentator: Florin Piersic

Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014. SARBATOAREA CASTANELOR 2014  – 26 septembrie – Concert de muzică folk

Dinu Olăraşu
Alina Manole
Zoia Alecu
Gheorghe Gheorghiu
Nicu Alifantis&Zan

Concert de muzică modernă:
Fly Project
Anda Adam
Voltaj
Corina
Ştefan Bănică
Prezentatori: Răzvan Simion şi Dani Otil

Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014.  SARBATOAREA CASTANELOR 2014  – Sâmbătă, 27 septembrie – Spectacol de chansonete
Spectacol susţinut de artişti ai unei instituţii de cultură de rang naţional care organizează concerte în scopul propagării artei muzicale
Concert de muzică modernă
Deep Central
Vama
Smiley
Loredana
Holograf
Prezentatori: Mihai Morar si Daniel Buzdugan

Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014.  SARBATOAREA CASTANELOR 2014  – Duminică, 28 septembrie – Spectacol de muzică şi dansuri populare
Ansamblul Folcloric Naţional Transilvania
Orchestra Naţională Lăutarii din Chişinău, dirijor Nicolae Botgros
Cristian Pomohaci
Irina Loghin
Aurel Tămaş
Mariana Deac
Tinu Vereşezan
Prezentator: Iuliana Tudor
Concert de muzică modernă cu Delia, Andreea Bănică, Direcţia 5 şi Inna
Prezentator: Mihaela Rădulescu

Program Zilele Castanelor 2014. Cine canta la Toamna Baimareana 2014.  Pe scena din Piaţa Libertăţii vor fi concertele de muzică uşoară, folk, spectacolul de chansonete şi cel de muzică şi dansuri populare, iar pe scena de pe Bulevardul Unirii vor fi concertele de muzică modernă.

Sursa: http://www.voceatransilvaniei.ro/

Septembrie!

E toamna iar!

Septembrie este a noua lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile.

Septembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Fecioarei și sfârșește în semnul Balanței. Din punct de vedere astronomic, luna septembrie începe cu soarele în constelația Fecioarei și se sfârșește cu soarele în constelația Balanței.

Numele lunii septembrie (latină: September) vine de la cuvântul latinesc septem, șapte, pentru că luna septembrie era a șaptea lună în calendarul roman.

Grecii numeau luna septembrie Boedromion. În România, luna septembrie, popular, se numește Răpciune. Luna septembrie este luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an.

Septembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Decembrie, în fiecare an. Pe 23 septembrie este echinocțiul de toamnă, când ziua este egală cu noaptea.

Pentru satul tradiţional, luna septembrie nu înseamnă doar venirea toamnei, ci închide un ciclu şi deschide drumul pregătirilor pentru o nouă viaţă. Septembrie, Răpciune ori Viniceriu (fiind luna strugurilor) este perioada care se află la hotarul dintre moarte şi renaştere. În tradiţia românească, luna lui septembrie are şi denumirea „răpciune”, adică începutul timpului răcoros, precum şi „viniceriu”, aceasta fiind luna strugurilor. Dacă în Răpciune (Septembrie) tună, în Faur (Februarie) va fi zăpadă mare şi an mănos, plin de recolte bogate. Dacă Răpciune e cald, Brumărel (Octombrie) e rece şi umed. Dacă rândunelele pleacă devreme, e semn că iarna va veni repede. Dacă înfloresc scaieţii în această lună, toamna va fi frumoasă. În septembrie începe culesul poamelor şi se pregătesc gropile pentru altoi. Săptămânile vechi ale lui Răpciune Tradiţia împarte luna septembrie în: Săptămâna Sântămăriei Mici, Săptămâna Strugurilor, Săptămâna Averii şi Săptămâna lui Mioi. Prima săptămână din lună îi este dedicată Sfintei Fecioare Maria. Săptămâna a doua este cea în care se culeg viile şi se face mustul şi vinul. Tot acum se sărbătoreşte Ziua Crucii. În cea de-a treia săptămână, gospodinele pregătesc proviziile pentru iarnă, iar bărbaţii pregătesc ţuica. Cea de-a patra săptămână este a lui Mioi, cel care aduce vremea bună. Simion Stâlpnicul, la 1 septembrie, fiind patronul vânturilor, că poate produce cutremure şi susţine cerul şi pământul, stând într-un picior. Această zi este foarte importantă, oamenii respectând-o de frica vânturilor, a cutremurelor şi pentru a nu li se înţepeni picioarele. Ziua lui Simion Stâlpnicul este şi ziua în care păsările îşi iau „boierescul”, adică partea care li se cuvine din fiecare holdă de grâu. Despre Sfântul Vavila, sărbătorit la 4 septembrie, se spune că şi-a petrecut întreaga viaţă în pădure, cu animalele, ajungând să aibă corpul acoperit cu păr, ca acestea. Sărbătoarea se respecta pentru înmulţirea vitelor. Hotarul dintre vară şi iarnă Pe 8 septembrie se sărbătoreşte Sântămăria Mică, dată considerată hotarul astronomic dintre vară şi iarnă. Acum se închide pământul pentru reptile şi insecte, pleacă rândunelele spre ţările calde, se schimbă pălăria cu căciula, au loc târguri şi iarmaroace unde se vând şi se cumpără produse specifice acestui sezon. Ca şi în cazul altor sărbători, ţăranul român şi-a legat câteva activităţi practice de Sântămăria Mică, şi anume culegerea ultimelor plante şi fructe de leac, bătutul nucilor, pentru ca la anul să facă rod, semănatul grâului, orzului şi secarei, jupuirea cojii de pe ulmi (fibra vegetală folosită primăvara la legatul viţei-de-vie) şi începerea culesului viilor. Înaintea datei de 13 septembrie, câmpurile de grâu trebuie arate şi semănate, spunându-se „să nu fii zgârcit la semănat, că te vei căi la secerat“. Încă se mai seamănă varză, spanac şi morcovi. Tot acum se răsădeşte salata de iarnă, se culeg castraveţii copţi şi se adună seminţele coapte din grădini. De Ziua Crucii sau Cârstovul viilor (14 septembrie) există obiceiul pomenirii morţilor, dându-se de pomană ulcele noi cu miere sau apă şi un colac cu o lumânare deasupra. Se mai spune că aceasta este ziua în care florile vorbesc între ele, ştiind că apoi se vor usca. Ziua Crucii este o zi prielnică pentru culegerea plantelor de leac, dar şi culesul viilor începe tot acum, de-aceea ziua poartă şi denumirea de „Cârstovul viilor”. Când la 15 septembrie Biserica cinsteşte pe Mucenicul Nichita, poporul român serbează pe alocuri pe Sfântul Macovei, cunoscut ca apărător al păsărilor mai mici decât năprasnicul uliu. În ziua de 22 septembrie, când Biserica prăznuieşte pe Mucenicul Foca, poporul român, în special în zona de nord a ţării, ţine cu sfinţenie această zi, deoarece, probabil, pornind de la asemănarea Foca - foc, mulţi oameni, femeile îndeosebi, se tem de foc şi nu lucrează în această zi. O altă sărbătoare este zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 septembrie, fiind ţinută de popor sub numele de Zămislirea. În aceeaşi zi, ţăranii cinstesc amintirea Mucenicei Tecla, fiind cunoscută şi serbată prin unele părţi sub numele de Tecle sau Teclele. Unii ţărani socotesc Teclele ca pe nişte Filipi, numindu-le Strefetitele, Tresfetitele sau Tiecăraşii. Teclele se păzesc cu mare străşnicie, mai ales prin părţile muntoase, crezându-se că ar fi rele de foc, dar mai ales de lupi. La casa celui care va îndrăzni să lucreze, lupii vor veni şi vor mânca berbecii şi oile celui ce va fi crescător de turmă, din această pricină numindu-se şi Teclele berbecilor. Prin alte părţi Teclele se numesc Berbecari şi ţin trei zile, în perioada 26-28 septembrie. Ele se serbează „pentru că-i rău de lupi, ce fac zbranca printre dobitoace”. În aceste zile nu se mătură prin casă, nu se râşneşte, nu se macină, nu se coasă, nu se umblă cu frigări sau ţăpoaie, topoare şi alte unelte ascuţite. Ultima zi a acestora, numită „Haritonul” este ţinută îndeosebi de femei, pentru a nu înnebuni. 

Sursa: http://adevarul.ro/, http://ro.wikipedia.org/wiki/Septembrie