GEOGRAFIE
Asezare. Judetul M. se gaseste în Nordul Tarii si este asezat
în valea superioara a Tisei. El nu are legaturi directe pe calea ferata cu
celelalte regiuni ale României, fiind izolat între munti. Pentru a intra cu
trenul în acest judet trebuie sa treci prin Cehoslovacia.
Suprafata. 3.381 km².
Înfatisarea pamântului. Judetul M. este în partea sudica a unei
regiuni naturale mai întinse care se continua în Cehoslovacia :
depresiunea sau Tara Maramuresului. O zona de dealuri cuprinse între 400-800 m
e taiata în lung de valea larga, cu terase, a Tisei si a afluentului ei,
Visaul. Deasupra zonei deluroase, care formeaza depresiunea propriu-zisa, se
ridica spre sud masivul cristalin al Rodnei, cu vârful cel mai înalt (
Pietrosul ), la peste 2300 m, si muntii vulcanici ( Tibles, Gutâi si Ouas )
mult mai josi si cu multe curmaturi ; iar la N. muntii de gresie ai
Maramuresului cu vârfuri de aproape 2000 m în partea corespunzatoare României.
Maramuresul este deci ca o mica cetate muntoasa. Din ea se poate iesi pe fund
de vale numai prin Vest (poarta de la Hust, pe valea Tisei), iar în rest numai
peste culmi ( Prislopul la izvoarele Viseului catre Moldova, Frasinetul, la
izvoarele Tisei, dincolo, în Cehoslovacia, etc.).
Clima si ape. Clima este aspra si umeda. Maramuresul
fiind socotit ca una dintre cele mai ploioase regiuni ale Tarii (aproape 1200
mm precipitatiuni anual). Temperatura lunii celei mai calde este sub 18°, iar a
celei mai reci e cuprinsa între –3 si –7°. Iarna de altfel e mai lunga cu cel
putin 1 luna decât în Sud si foarte bogata în zapada.
De aici bogatia în ape a întregii regiuni. Toate râurile se aduna în Tisa ( Visau, Iza cu Mara, etc..) pe povârnisul nordic al
muntilor Rodnei, unde s-au pastrat frumoase forme glaciale, se gasesc si lacuri
de aceasta orgine. ( Bucureasa )
Vegetatia. Pasunea alpina
are dezvoltare deosebita mai ales în Rodna si în muntii Maramuresului. Ciobanii
au si largit-o de altfel foarte mult prin distrugerea si incendierea padurilor.
Urmeaza mai jos codrii de pini si molizi care coboara pe « dosul muntelui »
pâna spre 500 m. Muntii vulcanici, mai josi si mai expusi vânturilor ploioase
din Vest, sunt însa aproape total acoperiti numai de fagi. Dealurile
depresiunii sunt sau total despadurite si cultivate ori acoperite de fâneata,
sau pastreaza înca pâlcuri de stejari. Exploatarea padurilor se face si aici,
ca în mai toti muntii nostri, în chip exceptional de barbar. De aici
deslantuirea torentilor, distrugerea tarinilor si saracirea populatiei.
Bogatii naturale. Depresiunea Maramuresului a fost un vechi
golf tertiar. Din aceasta cauza regiunea e bogata în sare si chiar în petrol.
ISTORIE
Vechime
si dezvoltare istorica. Judetul M. este un vechiu voevodat românesc,
independent pâna la sfârsitul secolului XII. Locul de origine al marilor
descalecatori ai Tarii Moldovei : Dragos, catre 1340, vasal înca regelui
Ungariei, si Bogdan, la 1359, liber de orice supunere.
De aici, din
Maramures au venit apoi asupra acestuia, în Tara Moldovei, nepotii lui Dragos,
setosi de razbunare : Balc, Dragu, Dragomir si Stefan.
Respins
din Moldova,
odata cu ceilalti, Balc sau Balita, primi din partea regelui o despagubire
stralucita : cetatile Sighet, Hust, Cioarul, Rodna si titlul de
« comite al Maramuresului ».
Din Maramures, Balc avea sa faca drumul la Constantinopole pentru a se închina
la « sfintele moaste ».
El, sau mai curând tatal sau, Sas voevod, fusese si ctitorul mânastirei de la
Peri (1391), transformata apoi în stavropighie.
În sec XV, Maramuresul avea 3 cetati, Dolha, Hust si Rona, si 5 târguri :
Câmpulung, Hust, Sighet, Cuhea si Ticeu. Hotarele Maramuresului s-au pastrat
aproape de-a lungul timpurilor.
La 1556, Judetul M. a fost alipit Principatului Ardealului si a ramas astfel
pâna în 1703, când a fost trecut Ungariei. Numai o parte din el a fost redata
în 1918 rosturilor sale românesti.
Monumente istorice. Biserica reformata (calvina ) din Sighet,
construita în sec. XI ca biserica ortodoxa. În sec XIV aceasta biserica trece
în posesiunea romano-catolicilor, iar în sec. XVI (la 1556) în posesiunea
reformatilor.
Mânastirea Moisei înaltata în 1672.
Deosebit de caractistice sunt frumoasele biserici maramuresene din lemn, cu
acoperisul tuguiat ca al cladirilor medievale de stil gotic. Pr. I Bârlea,
culegatorul inscriptiilor acestor biserici si a doua volume de folclor
maramuresean, fixeaza data cladirii celor mai multe dintre ele. Cea mai veche
pare a fi biserica din satul Ieud (1364). Urmeaza biserica din Apsa de mijloc
(1440), iar cealalta si mai veche, cea din Apsa de jos (1561) ; din Breb
(1531) ; din Sârbi (1532), din Sarasau (1700), etc.. Privite din
departare, aceste biserici pare ca au doua acoperise. Uneori, ele au si pictura
interesanta, ca cea din Cornesti. În altarul bisericii din Cuhea lui
Dragus-Voda e o pictura înfatisând pe Mântuitorul cu o vita de vie tâsnind din
coasta Lui, plina de struguri si împrejmuindu-L. Dintr-un strugure Isus stoarce
vinul pentru sfânta cuminecatura. Alteori sunt deosebit de expresive chinurile
celor osânditi din iad, ca în numita biserica din deal la Ieud, unde, de pilda,
sânii femeii care nu vrea sa nasca sunt supti de doi serpi.
POPULAŢIE
Starea
populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930,
judetul M. numara 162.158 locuitori.
Populatia
judetului este repartizata astfel :
a) Pe orase
si plasi, dupa sex:
|
Unitati administrative
|
Numarul locuitorilor
|
|
|
Total
|
Barbati
|
Femei
|
|
Total judet
|
162.2
|
78.93
|
83.13
|
|
1. Orasul Sighet
|
27.68
|
13.45
|
14.24
|
|
Total rural
|
134.5
|
65.48
|
68.99
|
|
1. Plasa Iza
|
37.24
|
18.14
|
19.11
|
|
2. Plasa Sighet
|
43.74
|
21.44
|
22.3
|
|
3. Plasa Viseu
|
53.49
|
25.91
|
27.59
|
b) Pe grupe de vârsta
|
Grupe de vârsta
|
Locuitori
|
Grupe de vârsta
|
Locuitori
|
|
Toate vârstele
|
162.2
|
30-49 de ani
|
34.45
|
|
0- 9 ani
|
45.02
|
50-69 de ani
|
17.54
|
|
10-29 ani
|
61.1
|
70 de ani si peste
|
3.356
|
|
|
|
Vârsta nedeclarata
|
690
|
Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii
populatiei în judetul M. dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al
României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:
|
Anual
|
Cifra probabila a populatiei judetului la 1 iulie în
fiecare an
|
Cifre absolute
|
Proportii la 1.000 locuitori
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Nascuti vii
|
Morti
|
Excedent natural
|
Nascuti vii
|
Morti
|
Excedent natural
|
|
1930- 1935 (medie anuala)
|
-
|
5.477
|
3.178
|
2.299
|
32,6
|
19,0
|
15,6
|
|
1931
|
163.4
|
5.611
|
3.148
|
2.463
|
34,3
|
19,3
|
15,0
|
|
1932
|
166
|
5.748
|
3.145
|
2.603
|
34,6
|
19,0
|
15,6
|
|
1933
|
168.1
|
5.479
|
3.165
|
2.314
|
32,6
|
18,8
|
13,8
|
|
1934
|
170.4
|
5.104
|
3.203
|
1.901
|
30,0
|
18,8
|
11,2
|
|
1935
|
172.2
|
5.445
|
3.231
|
2.214
|
31,6
|
18,8
|
12,8
|
|
1936
|
174.8
|
5.541
|
3.114
|
2.427
|
31,7
|
17,8
|
13,9
|
La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului M. a fost de
177.110 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si
anume 162.158 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor
natural de 14.952 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde
unei cresteri medii de 9,2%.
ÎNFĂŢIŞARE SOCIALĂ
Despartit
prin lungi siruri de munti, atât la Rasarit, înspre Bucovina, cât si la
Miazazi, înspre Ardeal, Maramuresul e cel mai departat colt nord-vestic al
tarii. Si astazi, dupa 20 de ani de la Unire, trenul ce vine de la Halmei -
Satu Mare la Sighet, capitala acestui judet, trece la Câmpulung prin
Cehoslovacia.
Judetul, în forma lui de astazi, nu cuprinde întreaga istorica tara a
Maramuresului, nici macar toate satele românesti, ramânând câteva (Apsa de Sus,
Apsa de Mijloc si Apsa de Jos, Biserica Alba si Slatina) pe malul drept al
Tisei în numita tara vecina. Apele : Tisa
Viseul, Iza cu afluentii ei : Rona din dreapta, Cosaul si Mara din stânga,
îl strabat de-a lungul ca fibrele frunza. Afluentul din urma se pare ca a dat
numele întregului tinut. O diploma a regelui Ludovic I cel Mare din 1349
vorbeste de « fluvium Maramorosii ». Din veacul al XVI-lea se mai
numeste si Marmatia. Bonfinius, istoricul craiului Maties Corvinul, spune chiar
ca tinutul se numeste asa fiind bogat în marmura. De fapt, marmura se gaseste
la Borsa, Sacel si Viseul de Sus, precum si la Irholc în Maramuresul cehoslovac.
Cele 55 de sate sunt asezate toate în vaile râurilor amintite. Muntii sunt în
cea mai mare parte nelocuiti.
Satele maramuresene prezinta aproape acelasi tip : cu casele însirate de-a
lungul vaii pe o distanta de 2-4 km. La cele doua margini si în inima satului,
ca si în Tara Oasului, se ridica o cruce înalta de 4-7 m. Fiecare sat are o
parte de sus : susanar i si o parte de jos, josanari. Casele sunt în
general din bârne din lemn trainic încheiate, dar se pot desface si muta usor.
Temelia e din piatra. De obicei, ele au doua încaperi : o tinda si o
« soba », cu ferestre mici. Peretii sunt tencuiti numai înauntru,
nu si dinafara, ca sa nu putrezeasca.
În tinda e razboiul, (« chiara » cum îi zic Maramuresenii), cu
furca, vârtelnita si toate ce se tin de el. Cei saraci o întrebuinteaza si de
grajd. În « soba » e patul si masa, iar de jur împrejur laitele. La
loc potrivit, cuptorul din cahali sau caramizi, deasupra caruia dorm iarna
batrânii si copiii. Pe pereti, icoane sfinte si o multime de blide si farfurii,
iar pe lânga pereti, « rudele », sau prajinele cu tesaturi :
covoare, cergi, cearsafuri sau lipidee, stergare. Precum graiul Maramuresenilor
e identic cu cel al Moldovenilor, ei fiind prin legendarul Dragus-Voda
descalecatorii acestei tari, tot asemenea tesaturile lor prezinta multa
înrudire.
Portul barbatilor consta în :caciula îngusta, turtita, lipita de cap, cu
capetele pielii îndoite înauntru ; camasa scurta pâna la brâu, uneori mai
scurta ; chimir sau curea lata ; gatii sau izmene largi si lungi pâna
la glezne, iarna cioarecii sau pantaloni de lâna mai strâmti ; în sfârsit,
opinci.
Portul femeilor înca e simplu. Camasa abia are câteva cusaturi la guler, la
mâneci si la poale. Cosala Rutencelor cu fir rosu sau albastru e mult mai
bogata. Mijlocul li-l prinde zaghia, în unele locuri catrintele, iar al fetelor
sucna sau rochia. În picioare poarta opinci sau cizme. Când poarta opinci, au
si niste ciorapi scurti, numiti coltuni. Vara umbla si desculte.
O caracteristica a nevestelor din Maramures este pitorescul lor leagan de
copil, pe care cu o funie îl atârna de umar. Fiind vorba de leagan, trebuie
semnalata rodnicia Maramuresencei. Preotul român unit Aurel Zoicas din Glod
povesteste ca odata a fost chemat sa boteze un copil din Slatioara, filiala
acestei parohii. L-a botezat si s-a întors. Abia sosit acasa, tatal copilului
îl cheama din nou, zicând: “Pân-ai venit acasa a mai facut unu!”
Comertul si industria sunt aproape exclusiv în mâinile evreilor, deasemenea 50%
din munti si paduri. Românii maramureseni au mai pierdut aproape o suta de
munti cu prilejul delimitarii noilor frontiere. Pe lânga penetratia elementului
evreiesc, stapânirea maghiara a mai favorizat analfabetismul. La începutul
stapânirii românesti erau 73,2 % analfabeti. Numita stapânire abia a tolerat
timp de 7 ani scoala normala a Asociatiunii pentru cultura poporului român din
Maramures în Sighet (1862-69). În cei 7 ani de functiune, aceasta scoala
pregateste peste 100 de învatatori distinsi, care reduc analfabetismul la 53%
si înfiinteaza gradini de pomarit în foarte multe sate.
Analfabetismul si exploatarea economica a Evreilor au urmari dezastruoase.
« Precum soimii se reped la oaia care boleste si o ciocaneste pâna când o
omoara, tot asa si Jizii cu noi Românii » - povesteste un taran din Borsa
d-lui Tache Papahagi- « pe care-l vad sarac si beteag apoi îl ciocanesc
hat bine, pâna-l duc la groapa ». Un preot din Visau scrie ca, sub
înrâurire evreiasa, acolo nu e rar juramântul strâmb.
De acestea însa, ca si de alte amenintari, cuibul de soimi ai Maramuresului se
va apara cu îndârjire. Pentru credinta, ca si pentru alta virtute crestineasca,
Maramuresul e în stare sa-si impuna orice cumpat, orice înfrânare.
Superioritatea Românilor maramureseni o arata si spiritul lor vioi, glumet,
satiric, uneori chiar sarcastic. Abia este sat fara porecla.
ECONOMIA
Exploatarea
padurilor si industriile elementare derivate, pomicultura, pastoritul,
cresterea animalelor, sunt principalele activitati economice ale judetului
Maramures.
Agricultura. Judetul ocupa o
suprafata de 338.100 ha. Suprafata arabila este de 37.528 ha, adica 11.09% din
suprafata judetului si 0,13% din suprafata totala a tarii.
Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 312 ha, adica
0,83%, iar mica proprietate 37.216 ha, adica 99,17%.
Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 22.012 ha astfel
repartizate :
Porumbul ocupa 9.555 ha, cu o productie de 89.261 chint. (prod. medie la ha 9,3
chint.).
Ovazul ocupa 9.386 ha, cu o productie de 64.311 chint. (prod. medie la ha 6,9
chint.).
Grâul ocupa 899 ha, cu o productie de 5.868 chint. (prod medie la ha 6,5
chint.).
Orzul ocupa 544 ha, cu o productie de 3.842 chint. (prod. medie la ha 7,1
chint.).
Secara ocupa 497 ha, cu o productie de 3.204 chint. (prod. medie la ha 6,4
chint.), în valoare de 1 mil. lei.
Hrisca ocupa 131 ha.
Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 3.555 ha. Din aceasta
suprafata trifoiul ocupa 1.459 ha, cu o productie de 47.801 chint. fân (media
la ha 32,7 chint.). Alte fânete cultivate ocupa 2.074 ha, cu o productie de
36.406 chint. fân.
Plantele alimentare ocupa 5.730 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 5.188
ha, cu o productie de 178.986 chint. (media la ha 34,5 chint.), în valoare de
22 mil. lei.
Plantele industriale ocupa 555 ha. Din aceasta suprafata cânepa ocupa 428 ha,
cu o productie de 1.513 chint. fuior (media la ha 3,5 chint.), si 1.820 chint.
samânta.
Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata
totala a judetului (338.100 ha), ogoarele sterpe ocupa 6.676 ha.
Fânetele naturale ocupa 48.583 ha, cu o productie de 500.404 chint. (prod.
medie la ha 10,3 chint.), în valoare de 3 mil. lei.
Pasunile ocupa 21.913 ha.
Padurile ocupa 147.193 ha.
Livezile de pruni ocupa 508 ha.
Alti pomi fructiferi ocupa 1.694 ha.
Cresterea animalelor. În judetul M. se gaseau în anul
1935 :
Cai 11.353, boi 37.345, bivoli 1.175, oi 87.090, capre 8.663, porci 7.456,
stupi sistematici 1.267, stupi primitivi 2.632.
Industrie. 2 mori sistematice
(Viseul de Sus), 1 fabrica de produse fainoase (Sighet), 1 moara de sare, 1
fabrica de gheata, 1 de basmale si saluri, 1 de tricotaje, 1 de carton ondulat
si articole de hârtie (toate la Sighet), 1 de extragerea taninului (Viseul de
Sus), 3 de tabacarie, 28 de cherestea, 2 de mobile curbate, 2 de perii si de
articole de lemn, 1 de maturi, 1 de caramizi si tigle, 1 de nasturi si 1 de
sepci (toate la Sighet) si 1 mina de sare la Ocna-Sugatag.
Mentionam si minele de aur si argint ale Asociatiei maramuresene de mine
metalice (comuna Butesti), precum si mina de sare CAM de la Ocna –Sugatag.
Majoritatea fabricilor de cherestea din judet apartin Casei Autonome a
Padurilor Statului.
Cariere de argila la Sighet, piatra calcara pentru fabricarea varului la
Bistra, piatra de moara la Glod, piatra de gresie la Viseul de Sus si Valea
Viseului.
La sate este dezvoltata industria casnica (covoare si pânze de casa).
Comert. Comert dezvoltat cu lemn, vite, piei
si fructe. Lemne de foc (fag) se exporta în Ungaria, (7.500-8.000 vagoane
anual), lemne de constructie (scânduri, grinzi si alte semi-fabricate de lemn
moale) se exporta în Germania, Danzig, Ungaria si Anglia ; parchete de
stejar si lemn pentru furnir se exporta în Danzig si Anglia. Un articol special
pentru export este lemnul de rezonanta (de molid, cel mai bun din Europa).
Exportul de fructe în anii buni ajunge pâna la 500 vagoane (20- 25 milioane
lei).
Judetul importa cereale, alimente, textile si materii prime necesare celor
câteva fabrici de textile si tricotaje din Sighet.
Drumuri. Judetul M. este
strabatut de o retea totala de drumuri de 612 km, 336 m împartita astfel :
Drumuri nationale 225 km, 918 m din care o retea de 210 km si 615 m pietruiti
sunt întretinuti de Directiunea Generala a Drumurilor, iar orasul Sighet 4 km
153 m.
Drumuri judetene 216 km 156 m, din care Administratia judetului întretine o
retea pietruita de 201 km 456m.
Drumuri comunale 170 km 262 m.
Lungimea podurilor este de 4.980,60 m repartizata astfel : poduri
nationale 2.114,70 m, judetene 1.962,35 m si comunale 903.55 m.
Prin judet trec 3 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :
•
Câmpulung- Sighet - Carei
•
Sighet – Baia Mare
•
Beclean - Moisei
Cale ferata. Judetul M. este strabatut de o retea
totala de cale ferata de
131
km, din care 92 km linii secundare simple si 39 km linii înguste.
Pe lânga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam linia particulara
Viseu- Valea Babei.
Itinerarii importante : Accelerate : Valea Viseului, Dragos – Voda
(Praga).
Statii importante : Valea Viseului, Dragos Voda, Sighet, Sugatag.
Posta, telegraf, telefon. În judetul M. sunt 2 oficii P.T.T de
stat (amândoua la Sighet) si 23 oficii autorizate.
Oficii telefonice la: Sighet, Bacicoiul Mare, Bârsana, Borsa, Costiui,
Cuhea, Dragomiresti, Leordina, Moisei, Ocna Sugatag, Petrova, Poeni-de-sub-Munte,
Rona deS, Rozavlea, Ruscova, Sapânta, Sacel, Strâmtura, Teceul Mic, Valea
Viseului, Viseul de Sus.
Statiuni climatice, balneare, turism.
Costiui, statiune balneara, Ocna- Sugatag, statiune balneara, Breb, statiune
balneo-climatica, Suligul, ape ferasinoase si bicarbonate, Borsa, statiune
balneara modesta, Botiza, statiune balneara de interes local, C raciunesti,
statiune balneara modesta, în valea Tisei, la granita cu Ceho- Slovacia,
Dragomiresti, statiune balneara de interes local, situata pe valea Izei, Ieud,
Valea- Vinului, Viseul-de-Sus.
CULTURA
Stiinta
de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930,
populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 128.968 locuitori, din care
38,0% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 45,1% barbati
stiutori de carte si 31,4% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor
dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
|
Gradul de instructie scolara
|
Mediul urban
|
Mediul rural
|
|
Totalul stiutorilor de carte
|
100,0
|
100,0
|
|
1. Extrascolara
|
5,1
|
5,5
|
|
2. Primara
|
68,9
|
88,2
|
|
3. Secundara
|
21,4
|
4,7
|
|
4. Profesionala
|
1,8
|
0,9
|
|
5. Universitara
|
2,0
|
0,5
|
|
6. Alte scoli
superioare
|
0,5
|
0,2
|
Învatamânt. Populatia scolara a judetului M. (între 5-18 ani) a
fost în anul 1934 de 42.823 loc. (4.393 mediu urban si 38.430 mediu rural).
Scoli
secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de baieti, 1
liceu comercial de fete, 1 gimnaziu comercial mixt, 1 scoala normala de baieti,
1 gimnaziu de fete romano-catolic, conservator comunal de muzica.
Scoli primare 85, din care 72 rurale si 13 urbane (79 scoli de Stat si 6
confesionale), cu un numar total de 14.898 elevi (2.338 mediu urban si 12.560
mediu rural) si cu 273 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).
Gradini de copii 8, din care 4 rurale si 4 urbane, 7 de Stat si una
confesionala, cu un numar total de 553 copii (270 mediu urban si 283 mediu
rural) si cu 11 conducatoare (situatia din 1934).
Institutii culturale. În judetul M. se releva activitatea
despartamântului central al « Astrei » cu sediul în orasul Sighet si
cu organizatii locale în Iza si Viseu.
Fundatia Culturala Regala « Principele Carol » are 4 camine culturale.
Liga culturala activeaza în orasul Sighet.
Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul M. 19 camine
culturale si 5 societati muzicale, adica un total de 24 organizatii culturale,
dintre care 13 au personalitate juridica.
În orasul Sighet se mai afla urmatoarele institutii culturale :
Muzeul etnografic al judetului Maramures, 2 biblioteci, Cercul catolic, Cercul
civil, 3 societati corale, 4 societati sportive, 2 de vânatoare, 1 de pescuit,
2 cinematografe.
RELIGIE
Confesiuni. Dupa rezultatele
provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului
53,8% sunt greco-catolici si 5,3% ortodocsi.
Restul populatiei apartine altor consfesiuni.
Biserici si lacasuri de închinaciune. 54 biserici
greco-catolice, 21 ortodoxe, 7 biserici romano – catolice, 2 reformate, 9
greco-catolice rutene, 1 casa de rugaciuni baptista si 1 a adventistilor de
ziua a 7-a.
1 mânastire ortodoxa în comuna Dragomiresti si câte o mânastire greco-catolica
în comunele Giulesti si Moisei.
În orasul Sighet se afla 2 temple, 10 sinagogi si 13 case de rugaciuni
izraelite, iar în comunele rurale se afla sinagogi în fiecare comuna cu
populatie evreiasca numeroasa.
Institutii bisericesti. Vicariatul greco-catolic al Maramuresului
la Sighet, cu 3 protopopiate : al Sighetului, al Izei si al Viseului.
Protopopiatul ortodox, Protopopiatul romano-catolic si Protopopiatul
greco-catolic rutean (toate cu resedinta în Sighet).
Judetul M : se afla în eparhia greco-catolica a Episcopiei Maramuresului
din Baia-Mare
si în eparhia ortodoxa a Vadului.
ADMINISTRAŢIE
Organizare
administrativa. Capitala judetului M. este orasul Sighet. Judetul are 1 oras
si 58 sate, împartite astfel:
•
Plasa Iza- 13 sate
•
Plasa Sighet - 13 sate
•
Plasa Sugatag - 20 sate
•
Plasa Viseu - 12 sate
Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Sighet cu : o
sectiune, 9 magistrati, 1 prim-procuror si 1 procuror în circumscriptia Curtii
de Apel din Oradea.
3 judecatorii la Sighet, Dragomiresti si Viseul de Sus, cu un total de 9
magistrati.
Organizare sanitara. 2 spitale de stat la Sighet (dintre care 1 spital de
alienati) si 1 la Viseul de Sus.
În orasul Sighet se mai afla un spital epidemic comunal, 1 dispensar evreesc si
sanatoriile particulare « Dr. E. Junger » si « Dr.
Sreter ».
Serviciul sanitar al judetului si Serviciul sanitar al orasului Sighet.
Asistenta si prevedere sociala.
Casa
Asigurarilor Sociale din Satu Mare are 1 oficiu la Sighet si organizatii
medicale la Sighet, Bocicoiul Mare, Petrova, Poenile-de-sub-Munte, Viseul de
Sus, Borsa, Ocna- Sugatag, Câmpulung la Tisa, Costiui si Budesti (total 13
medici).
În Sighet mai activeaza: Soc. « Principele Mircea », Soc.
« Crucea Rosie », Oficiul I.O.V., Reuniunea femeilor române,
Reuniunea femeilor « Altarul », reuniunea Mariana, Societatea
femeilor calvine, Cercul fetelor romano-catolice, 1 societate evreiasca de
ajutor mutual, Soc. « Joint » si Soc. « Hicern ».
În oras se mai afla : Casa de ocrotire e batrânilor, Azilul de batrâni
romano-catolic, Caminul meseriasilor, Caminul de ucenici, Aziul de batrâni si
infirmi izraelit.
PRINCIPALELE
AŞEZĂRI
Sighet, capitala judetului - vezi
Monografiile oraşelor reşedinţă.
Borsa, sat mare pe valea Viseului. Joaca si rol de târg.
Ocna-Sugatag. Centru de exploatare a sarii, situal la
sudul judetului, într-o regiune deluroasa.
Baimarenii sunt asteptati pe 1 decembrie, de Ziua Nationala a Romaniei, sa se bucure de un program special, pregatit de primarul Catalin Chereches si Consiliul Local Baia Mare. Manifestarile au loc incepand cu ora 14:00, in Centrul Vechi al orasului, cand unii dintre cei mai indragiti interpreti de muzica populara vor veni in fata baimarenilor. Corul Barbatesc din Finteusul Mare, Mariana Deac, Marius Ciprian Pop, Cristian Pomohaci, Florentina si Petre Giurgi, Casandra Hausi si Nicolae Pitis, Aurel Tamas si Ansamblul National Folcloric Transilvania vor urca pe scena amplasata in Centrul Vechi. Nici tinerii nu au fost uitati, asa ca pentru ei vor concerta Adela Popescu si Dj Project. 
