Palinca a la Salistea de Sus!

Biserici maramuresene!

Cele opt biserici de lemn maramuresene aflate pe lista UNESCO

Opt dintre cele peste o suta de biserici de lemn maramuresene sunt înscrise în patrimoniul mondial UNESCO. Acestea stau astazi marturie maiestriei mestesugurilor locale de îmbinare a lemnului sau de pictura bisericeasca, patrimoniului de credinta si de arta religioasa greco-catolic si ortodox. 

 

Cinci dintre aceste biserici - cea de pe Dealul Ieudului , bisericile din Poienile Izei , dinBârsana  (cea de pe Dealul Jbâr), din Budesti-Josani si din Desesti se afla în Maramuresul istoric, la sud-vest de Valea Izei. 

 

Bisericile de lemn din Şurdeşti  si Plopis  sunt în Tara Chioarului, între Baia Sprie si Cavnic. 

 

Biserica din Rogoz este în Tara Lapusului, lânga Târgu Lapus.

 

Vizitând bisericile de lemn maramuresene, citind cu atentie pictura si forma acestora, redescoperim istoria si obiceiurile locului. Dupa arhitectura bisericilor, de exemplu, aflam astazi importanta localitatii. Clopotnitele cu patru turnulete, atasate de obicei unui foisor, sunt semn ca în localitatea respectiva exista “Sfatul Batrânilor” - sateni fruntasi alesi sa decida in treburile obstei. Intre bisericile înscrise în patrimoniul UNESCO vom gasi aceast turla cu patru turnulete la Budesti, Şurdeşti, Plopis si Rogoz, dar si la alte biserici de lemn din Maramures. 

 

Impresioneaza maiestria picturii, si mai ales reprezentarea Judecatii de Apoi, multe fresce si icoane fiind realizate de cunoscuti zugravi bisericesti ai epocii, precum Radu Munteanu si Alexandru Ponehalski. Pictura Bisericii din Desesti este bie conservata, iar aici putem vedea atât maiestria lui Ponehalski, care a pictat iconostasul, cât si pe cea a lapusanului Radu Munteanu, care a pictat naosul si pronaosul. In cimitirul in care este amplasata biserica exista mai multe cruci celtice misterioase, dispuse intr-un semicerc.  

 

Interesanta este si evolutia picturii in aceste biserici maramuresene: stilul dominant este cel post-bizantin, dar putem vedea în anumite locuri, aparitia influentelor occidentale baroce în pictura bisericeasca (la Budesti-Josani, de exemplu). 

 

Nu în ultimul rând, ne impresioneaza astazi, la trei veacuri de la ridicarea acestor biserici, maiestria tâmplarilor maramureseni, cât de bine stapâneau arta îmbinarii grinzilor de stejar sau brad. Pâna de curând, biserica din Şurdeşti, ridicata la 1766 de un mester al locului, Ion Macarie, a fost cea mai înalta biserica de lemn din lume. Are o turla de 54 metri si o înaltime totala de 72 metri, dar oamenii locului cred ca înainte aveau în sat o biserica si mai mare, ce a fost pustiita ca pedeapsa divina pentru ca un preot nevrednic ar fi mancat carne de sarpe. 

Fortificatii medievale maramuresene (sec X-XVIII)

Maramuresul iarna!