Maramures

Maramuresul interbelic.

GEOGRAFIE

Asezare. Judetul M. se gaseste în Nordul Tarii si este asezat în valea superioara a Tisei. El nu are legaturi directe pe calea ferata cu celelalte regiuni ale României, fiind izolat între munti. Pentru a intra cu trenul în acest judet trebuie sa treci prin Cehoslovacia.

 

Suprafata. 3.381 km².

Înfatisarea pamântului. Judetul M. este în partea sudica a unei regiuni naturale mai întinse care se continua în Cehoslovacia : depresiunea sau Tara Maramuresului. O zona de dealuri cuprinse între 400-800 m e taiata în lung de valea larga, cu terase, a Tisei si a afluentului ei, Visaul. Deasupra zonei deluroase, care formeaza depresiunea propriu-zisa, se ridica spre sud masivul cristalin al Rodnei, cu vârful cel mai înalt ( Pietrosul ), la peste 2300 m, si muntii vulcanici ( Tibles, Gutâi si Ouas ) mult mai josi si cu multe curmaturi ; iar la N. muntii de gresie ai Maramuresului cu vârfuri de aproape 2000 m în partea corespunzatoare României. Maramuresul este deci ca o mica cetate muntoasa. Din ea se poate iesi pe fund de vale numai prin Vest (poarta de la Hust, pe valea Tisei), iar în rest numai peste culmi ( Prislopul la izvoarele Viseului catre Moldova, Frasinetul, la izvoarele Tisei, dincolo, în Cehoslovacia, etc.).

Clima si ape. Clima este aspra si umeda. Maramuresul fiind socotit ca una dintre cele mai ploioase regiuni ale Tarii (aproape 1200 mm precipitatiuni anual). Temperatura lunii celei mai calde este sub 18°, iar a celei mai reci e cuprinsa între –3 si –7°. Iarna de altfel e mai lunga cu cel putin 1 luna decât în Sud si foarte bogata în zapada.

De aici bogatia în ape a întregii regiuni. Toate râurile se aduna în Tisa ( Visau, Iza cu Mara, etc..) pe povârnisul nordic al muntilor Rodnei, unde s-au pastrat frumoase forme glaciale, se gasesc si lacuri de aceasta orgine. ( Bucureasa )

Vegetatia. Pasunea alpina are dezvoltare deosebita mai ales în Rodna si în muntii Maramuresului. Ciobanii au si largit-o de altfel foarte mult prin distrugerea si incendierea padurilor. Urmeaza mai jos codrii de pini si molizi care coboara pe « dosul muntelui » pâna spre 500 m. Muntii vulcanici, mai josi si mai expusi vânturilor ploioase din Vest, sunt însa aproape total acoperiti numai de fagi. Dealurile depresiunii sunt sau total despadurite si cultivate ori acoperite de fâneata, sau pastreaza înca pâlcuri de stejari. Exploatarea padurilor se face si aici, ca în mai toti muntii nostri, în chip exceptional de barbar. De aici deslantuirea torentilor, distrugerea tarinilor si saracirea populatiei.

Bogatii naturale. Depresiunea Maramuresului a fost un vechi golf tertiar. Din aceasta cauza regiunea e bogata în sare si chiar în petrol.

ISTORIE

Vechime si dezvoltare istorica. Judetul M. este un vechiu voevodat românesc, independent pâna la sfârsitul secolului XII. Locul de origine al marilor descalecatori ai Tarii Moldovei : Dragos, catre 1340, vasal înca regelui Ungariei, si Bogdan, la 1359, liber de orice supunere.

De aici, din Maramures au venit apoi asupra acestuia, în Tara Moldovei, nepotii lui Dragos, setosi de razbunare : Balc, Dragu, Dragomir si Stefan.

Respins din Moldova, odata cu ceilalti, Balc sau Balita, primi din partea regelui o despagubire stralucita : cetatile Sighet, Hust, Cioarul, Rodna si titlul de « comite al Maramuresului ».

Din Maramures, Balc avea sa faca drumul la Constantinopole pentru a se închina la « sfintele moaste ».

El, sau mai curând tatal sau, Sas voevod, fusese si ctitorul mânastirei de la Peri (1391), transformata apoi în stavropighie.

În sec XV, Maramuresul avea 3 cetati, Dolha, Hust si Rona, si 5 târguri : Câmpulung, Hust, Sighet, Cuhea si Ticeu. Hotarele Maramuresului s-au pastrat aproape de-a lungul timpurilor.

La 1556, Judetul M. a fost alipit Principatului Ardealului si a ramas astfel pâna în 1703, când a fost trecut Ungariei. Numai o parte din el a fost redata în 1918 rosturilor sale românesti.

Monumente istorice. Biserica reformata (calvina ) din Sighet, construita în sec. XI ca biserica ortodoxa. În sec XIV aceasta biserica trece în posesiunea romano-catolicilor, iar în sec. XVI (la 1556) în posesiunea reformatilor.

Mânastirea Moisei înaltata în 1672.

Deosebit de caractistice sunt frumoasele biserici maramuresene din lemn, cu acoperisul tuguiat ca al cladirilor medievale de stil gotic. Pr. I Bârlea, culegatorul inscriptiilor acestor biserici si a doua volume de folclor maramuresean, fixeaza data cladirii celor mai multe dintre ele. Cea mai veche pare a fi biserica din satul Ieud (1364). Urmeaza biserica din Apsa de mijloc (1440), iar cealalta si mai veche, cea din Apsa de jos (1561) ; din Breb (1531) ; din Sârbi (1532), din Sarasau (1700), etc.. Privite din departare, aceste biserici pare ca au doua acoperise. Uneori, ele au si pictura interesanta, ca cea din Cornesti.  În altarul bisericii din Cuhea lui Dragus-Voda e o pictura înfatisând pe Mântuitorul cu o vita de vie tâsnind din coasta Lui, plina de struguri si împrejmuindu-L. Dintr-un strugure Isus stoarce vinul pentru sfânta cuminecatura. Alteori sunt deosebit de expresive chinurile celor osânditi din iad, ca în numita biserica din deal la Ieud, unde, de pilda, sânii femeii care nu vrea sa nasca sunt supti de doi serpi.

POPULAŢIE

Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul M. numara 162.158 locuitori.
 

Populatia judetului este repartizata astfel :
 

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative	Numarul locuitorilor
	Total	Barbati	Femei
Total judet	162.2	78.93	83.13
1.       Orasul Sighet	27.68	13.45	14.24
Total rural	134.5	65.48	68.99
1.       Plasa Iza	37.24	18.14	19.11
2.       Plasa Sighet	43.74	21.44	22.3
3.       Plasa Viseu	53.49	25.91	27.59

b) Pe grupe de vârsta
 

Grupe de vârsta	Locuitori	Grupe de vârsta	Locuitori
Toate vârstele	162.2	30-49 de ani	34.45
0- 9 ani	45.02	50-69 de ani	17.54
10-29 ani	61.1	70 de ani si peste	3.356
		Vârsta nedeclarata	690

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul M. dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:
 

Anual	Cifra probabila a populatiei judetului la 1 iulie în fiecare an	Cifre absolute			Proportii la 1.000 locuitori
		Nascuti vii	Morti	Excedent natural	Nascuti vii	Morti	Excedent natural
1930- 1935 (medie anuala)	-	5.477	3.178	2.299	32,6	19,0	15,6
1931	163.4	5.611	3.148	2.463	34,3	19,3	15,0
1932	166	5.748	3.145	2.603	34,6	19,0	15,6
1933	168.1	5.479	3.165	2.314	32,6	18,8	13,8
1934	170.4	5.104	3.203	1.901	30,0	18,8	11,2
1935	172.2	5.445	3.231	2.214	31,6	18,8	12,8
1936	174.8	5.541	3.114	2.427	31,7	17,8	13,9

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului M. a fost de 177.110 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 162.158 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 14.952 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 9,2%.

ÎNFĂŢIŞARE SOCIALĂ

Despartit prin lungi siruri de munti, atât la Rasarit, înspre Bucovina, cât si la Miazazi, înspre Ardeal, Maramuresul e cel mai departat colt nord-vestic al tarii. Si astazi, dupa 20 de ani de la Unire, trenul ce vine de la Halmei - Satu Mare la Sighet, capitala acestui judet, trece la Câmpulung prin Cehoslovacia.

Judetul, în forma lui de astazi, nu cuprinde întreaga istorica tara a Maramuresului, nici macar toate satele românesti, ramânând câteva (Apsa de Sus, Apsa de Mijloc si Apsa de Jos, Biserica Alba si Slatina) pe malul drept al Tisei în numita tara vecina. Apele : Tisa Viseul, Iza cu afluentii ei : Rona din dreapta, Cosaul si Mara din stânga, îl strabat de-a lungul ca fibrele frunza. Afluentul din urma se pare ca a dat numele întregului tinut. O diploma a regelui Ludovic I cel Mare din 1349 vorbeste de « fluvium Maramorosii ». Din veacul al XVI-lea se mai numeste si Marmatia. Bonfinius, istoricul craiului Maties Corvinul, spune chiar ca tinutul se numeste asa fiind bogat în marmura. De fapt, marmura se gaseste la Borsa, Sacel si Viseul de Sus, precum si la Irholc în Maramuresul cehoslovac.

Cele 55 de sate sunt asezate toate în vaile râurilor amintite. Muntii sunt în cea mai mare parte nelocuiti.

Satele maramuresene prezinta aproape acelasi tip : cu casele însirate de-a lungul vaii pe o distanta de 2-4 km. La cele doua margini si în inima satului, ca si în Tara Oasului, se ridica o cruce înalta de 4-7 m. Fiecare sat are o parte de sus : susanar i si o parte de jos, josanari. Casele sunt în general din bârne din lemn trainic încheiate, dar se pot desface si muta usor. Temelia e din piatra. De obicei, ele au doua încaperi : o tinda si o «  soba  », cu ferestre mici. Peretii sunt tencuiti numai înauntru, nu si dinafara, ca sa nu putrezeasca.

În tinda e razboiul, («  chiara  » cum îi zic Maramuresenii), cu furca, vârtelnita si toate ce se tin de el. Cei saraci o întrebuinteaza si de grajd. În « soba » e patul si masa, iar de jur împrejur laitele. La loc potrivit, cuptorul din cahali sau caramizi, deasupra caruia dorm iarna batrânii si copiii. Pe pereti, icoane sfinte si o multime de blide si farfurii, iar pe lânga pereti, «  rudele  », sau prajinele cu tesaturi : covoare, cergi, cearsafuri sau lipidee, stergare. Precum graiul Maramuresenilor e identic cu cel al Moldovenilor, ei fiind prin legendarul Dragus-Voda descalecatorii acestei tari, tot asemenea tesaturile lor prezinta multa înrudire.

Portul barbatilor consta în :caciula îngusta, turtita, lipita de cap, cu capetele pielii îndoite înauntru ; camasa scurta pâna la brâu, uneori mai scurta ; chimir sau curea lata ; gatii sau izmene largi si lungi pâna la glezne, iarna cioarecii sau pantaloni de lâna mai strâmti ; în sfârsit, opinci.

Portul femeilor înca e simplu. Camasa abia are câteva cusaturi la guler, la mâneci si la poale. Cosala Rutencelor cu fir rosu sau albastru e mult mai bogata. Mijlocul li-l prinde zaghia, în unele locuri catrintele, iar al fetelor sucna sau rochia. În picioare poarta opinci sau cizme. Când poarta opinci, au si niste ciorapi scurti, numiti coltuni. Vara umbla si desculte.

O caracteristica a nevestelor din Maramures este pitorescul lor leagan de copil, pe care cu o funie îl atârna de umar. Fiind vorba de leagan, trebuie semnalata rodnicia Maramuresencei. Preotul român unit Aurel Zoicas din Glod povesteste ca odata a fost chemat sa boteze un copil din Slatioara, filiala acestei parohii. L-a botezat si s-a întors. Abia sosit acasa, tatal copilului îl cheama din nou, zicând: “Pân-ai venit acasa a mai facut unu!”

Comertul si industria sunt aproape exclusiv în mâinile evreilor, deasemenea 50% din munti si paduri. Românii maramureseni au mai pierdut aproape o suta de munti cu prilejul delimitarii noilor frontiere. Pe lânga penetratia elementului evreiesc, stapânirea maghiara a mai favorizat analfabetismul. La începutul stapânirii românesti erau 73,2 % analfabeti. Numita stapânire abia a tolerat timp de 7 ani scoala normala a Asociatiunii pentru cultura poporului român din Maramures în Sighet (1862-69). În cei 7 ani de functiune, aceasta scoala pregateste peste 100 de învatatori distinsi, care reduc analfabetismul la 53% si înfiinteaza gradini de pomarit în foarte multe sate.

Analfabetismul si exploatarea economica a Evreilor au urmari dezastruoase. « Precum soimii se reped la oaia care boleste si o ciocaneste pâna când o omoara, tot asa si Jizii cu noi Românii » - povesteste un taran din Borsa d-lui Tache Papahagi- « pe care-l vad sarac si beteag apoi îl ciocanesc hat bine, pâna-l duc la groapa ». Un preot din Visau scrie ca, sub înrâurire evreiasa, acolo nu e rar juramântul strâmb.

De acestea însa, ca si de alte amenintari, cuibul de soimi ai Maramuresului se va apara cu îndârjire. Pentru credinta, ca si pentru alta virtute crestineasca, Maramuresul e în stare sa-si impuna orice cumpat, orice înfrânare.

Superioritatea Românilor maramureseni o arata si spiritul lor vioi, glumet, satiric, uneori chiar sarcastic. Abia este sat fara porecla.

ECONOMIA

Exploatarea padurilor si industriile elementare derivate, pomicultura, pastoritul, cresterea animalelor, sunt principalele activitati economice ale judetului Maramures.
 

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata de 338.100 ha. Suprafata arabila este de 37.528 ha, adica 11.09% din suprafata judetului si 0,13% din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 312 ha, adica 0,83%, iar mica proprietate 37.216 ha, adica 99,17%.

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 22.012 ha astfel repartizate :

Porumbul ocupa 9.555 ha, cu o productie de 89.261 chint. (prod. medie la ha 9,3 chint.).

Ovazul ocupa 9.386 ha, cu o productie de 64.311 chint. (prod. medie la ha 6,9 chint.).

Grâul ocupa 899 ha, cu o productie de 5.868 chint. (prod medie la ha 6,5 chint.).

Orzul ocupa 544 ha, cu o productie de 3.842 chint. (prod. medie la ha 7,1 chint.).

Secara ocupa 497 ha, cu o productie de 3.204 chint. (prod. medie la ha 6,4 chint.), în valoare de 1 mil. lei.

Hrisca ocupa 131 ha.

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 3.555 ha. Din aceasta suprafata trifoiul ocupa 1.459 ha, cu o productie de 47.801 chint. fân (media la ha 32,7 chint.). Alte fânete cultivate ocupa 2.074 ha, cu o productie de 36.406 chint. fân.

Plantele alimentare ocupa 5.730 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 5.188 ha, cu o productie de 178.986 chint. (media la ha 34,5 chint.), în valoare de 22 mil. lei.

Plantele industriale ocupa 555 ha. Din aceasta suprafata cânepa ocupa 428 ha, cu o productie de 1.513 chint. fuior (media la ha 3,5 chint.), si 1.820 chint. samânta.

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (338.100 ha), ogoarele sterpe ocupa 6.676 ha.

Fânetele naturale ocupa 48.583 ha, cu o productie de 500.404 chint. (prod. medie la ha 10,3 chint.), în valoare de 3 mil. lei.

Pasunile ocupa 21.913 ha.

Padurile ocupa 147.193 ha.

Livezile de pruni ocupa 508 ha.

Alti pomi fructiferi ocupa 1.694 ha.

Cresterea animalelor. În judetul M. se gaseau în anul 1935 :

Cai 11.353, boi 37.345, bivoli 1.175, oi 87.090, capre 8.663, porci 7.456, stupi sistematici 1.267, stupi primitivi 2.632.
 

Industrie. 2 mori sistematice (Viseul de Sus), 1 fabrica de produse fainoase (Sighet), 1 moara de sare, 1 fabrica de gheata, 1 de basmale si saluri, 1 de tricotaje, 1 de carton ondulat si articole de hârtie (toate la Sighet), 1 de extragerea taninului (Viseul de Sus), 3 de tabacarie, 28 de cherestea, 2 de mobile curbate, 2 de perii si de articole de lemn, 1 de maturi, 1 de caramizi si tigle, 1 de nasturi si 1 de sepci (toate la Sighet) si 1 mina de sare la Ocna-Sugatag.

Mentionam si minele de aur si argint ale Asociatiei maramuresene de mine metalice (comuna Butesti), precum si mina de sare CAM de la Ocna –Sugatag. Majoritatea fabricilor de cherestea din judet apartin Casei Autonome a Padurilor Statului.

Cariere de argila la Sighet, piatra calcara pentru fabricarea varului la Bistra, piatra de moara la Glod, piatra de gresie la Viseul de Sus si Valea Viseului.

La sate este dezvoltata industria casnica (covoare si pânze de casa).
 

Comert. Comert dezvoltat cu lemn, vite, piei si fructe. Lemne de foc (fag) se exporta în Ungaria, (7.500-8.000 vagoane anual), lemne de constructie (scânduri, grinzi si alte semi-fabricate de lemn moale) se exporta în Germania, Danzig, Ungaria si Anglia ; parchete de stejar si lemn pentru furnir se exporta în Danzig si Anglia. Un articol special pentru export este lemnul de rezonanta (de molid, cel mai bun din Europa). Exportul de fructe în anii buni ajunge pâna la 500 vagoane (20- 25 milioane lei).

Judetul importa cereale, alimente, textile si materii prime necesare celor câteva fabrici de textile si tricotaje din Sighet.
 

Drumuri. Judetul M. este strabatut de o retea totala de drumuri de 612 km, 336 m împartita astfel :

Drumuri nationale 225 km, 918 m din care o retea de 210 km si 615 m pietruiti sunt întretinuti de Directiunea Generala a Drumurilor, iar orasul Sighet 4 km 153 m.

Drumuri judetene 216 km 156 m, din care Administratia judetului întretine o retea pietruita de 201 km 456m.

Drumuri comunale 170 km 262 m.

Lungimea podurilor este de 4.980,60 m repartizata astfel : poduri nationale 2.114,70 m, judetene 1.962,35 m si comunale 903.55 m.

Prin judet trec 3 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

•  Câmpulung- Sighet - Carei

•  Sighet – Baia Mare

•  Beclean - Moisei

Cale ferata. Judetul M. este strabatut de o retea totala de cale ferata de

131 km, din care 92 km linii secundare simple si 39 km linii înguste.

Pe lânga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam linia particulara Viseu- Valea Babei.

Itinerarii importante : Accelerate : Valea Viseului, Dragos – Voda (Praga).

Statii importante : Valea Viseului, Dragos Voda, Sighet, Sugatag.

Posta, telegraf, telefon. În judetul M. sunt 2 oficii P.T.T de stat (amândoua la Sighet) si 23 oficii autorizate.

Oficii telefonice  la: Sighet, Bacicoiul Mare, Bârsana, Borsa, Costiui, Cuhea, Dragomiresti, Leordina, Moisei, Ocna Sugatag, Petrova, Poeni-de-sub-Munte, Rona deS, Rozavlea, Ruscova, Sapânta, Sacel, Strâmtura, Teceul Mic, Valea Viseului, Viseul de Sus.
 

Statiuni climatice, balneare, turism.
Costiui, statiune balneara, Ocna- Sugatag, statiune balneara, Breb, statiune balneo-climatica, Suligul, ape ferasinoase si bicarbonate, Borsa, statiune balneara modesta, Botiza, statiune balneara de interes local, C raciunesti, statiune balneara modesta, în valea Tisei, la granita cu Ceho- Slovacia, Dragomiresti, statiune balneara de interes local, situata pe valea Izei, Ieud, Valea- Vinului, Viseul-de-Sus.

CULTURA

Stiinta de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 128.968 locuitori, din care 38,0% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 45,1% barbati stiutori de carte si 31,4% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :
 

Gradul de instructie scolara	Mediul urban	Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte	100,0	100,0
1.       Extrascolara	5,1	5,5
2.       Primara	68,9	88,2
3.       Secundara	21,4	4,7
4.       Profesionala	1,8	0,9
5.       Universitara	2,0	0,5
6.       Alte scoli superioare	0,5	0,2

Învatamânt. Populatia scolara a judetului M. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 42.823 loc. (4.393 mediu urban si 38.430 mediu rural).
 

Scoli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de baieti, 1 liceu comercial de fete, 1 gimnaziu comercial mixt, 1 scoala normala de baieti, 1 gimnaziu de fete romano-catolic, conservator comunal de muzica.

Scoli primare 85, din care 72 rurale si 13 urbane (79 scoli de Stat si 6 confesionale), cu un numar total de 14.898 elevi (2.338 mediu urban si 12.560 mediu rural) si cu 273 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Gradini de copii 8, din care 4 rurale si 4 urbane, 7 de Stat si una confesionala, cu un numar total de 553 copii (270 mediu urban si 283 mediu rural) si cu 11 conducatoare (situatia din 1934).

Institutii culturale. În judetul M. se releva activitatea despartamântului central al « Astrei » cu sediul în orasul Sighet si cu organizatii locale în Iza si Viseu.

Fundatia Culturala Regala « Principele Carol  » are 4 camine culturale.

Liga culturala activeaza în orasul Sighet.

Casa Scoalelor si a Culturii Poporului întretine în judetul M. 19 camine culturale si 5 societati muzicale, adica un total de 24 organizatii culturale, dintre care 13 au personalitate juridica.

În orasul Sighet se mai afla urmatoarele institutii culturale :

Muzeul etnografic al judetului Maramures, 2 biblioteci, Cercul catolic, Cercul civil, 3 societati corale, 4 societati sportive, 2 de vânatoare, 1 de pescuit, 2 cinematografe.

RELIGIE

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 53,8% sunt greco-catolici si 5,3% ortodocsi.

Restul populatiei apartine altor consfesiuni.

Biserici si lacasuri de închinaciune. 54 biserici greco-catolice, 21 ortodoxe, 7 biserici romano – catolice, 2 reformate, 9 greco-catolice rutene, 1 casa de rugaciuni baptista si 1 a adventistilor de ziua a 7-a.

1 mânastire ortodoxa în comuna Dragomiresti si câte o mânastire greco-catolica în comunele Giulesti si Moisei.

În orasul Sighet se afla 2 temple, 10 sinagogi si 13 case de rugaciuni izraelite, iar în comunele rurale se afla sinagogi în fiecare comuna cu populatie evreiasca numeroasa.

Institutii bisericesti. Vicariatul greco-catolic al Maramuresului la Sighet, cu 3 protopopiate : al Sighetului, al Izei si al Viseului.

Protopopiatul ortodox, Protopopiatul romano-catolic si Protopopiatul greco-catolic rutean (toate cu resedinta în Sighet).

Judetul M : se afla în eparhia greco-catolica a Episcopiei Maramuresului din Baia-Mare si în eparhia ortodoxa a Vadului.

ADMINISTRAŢIE

Organizare administrativa. Capitala judetului M. este orasul Sighet. Judetul are 1 oras si 58 sate, împartite astfel:
 

•  Plasa Iza- 13 sate

•  Plasa Sighet - 13 sate

•  Plasa Sugatag - 20 sate

•  Plasa Viseu - 12 sate

Organizare judecatoreasca. Un tribunal la Sighet cu : o sectiune, 9 magistrati, 1 prim-procuror si 1 procuror în circumscriptia Curtii de Apel din Oradea.

3 judecatorii la Sighet, Dragomiresti si Viseul de Sus, cu un total de 9 magistrati.

Organizare sanitara. 2 spitale de stat la Sighet (dintre care 1 spital de alienati) si 1 la Viseul de Sus.

În orasul Sighet se mai afla un spital epidemic comunal, 1 dispensar evreesc si sanatoriile particulare « Dr. E. Junger » si « Dr. Sreter ».

Serviciul sanitar al judetului si Serviciul sanitar al orasului Sighet.

Asistenta si prevedere sociala.

Casa Asigurarilor Sociale din Satu Mare are 1 oficiu la Sighet si organizatii medicale la Sighet, Bocicoiul Mare, Petrova, Poenile-de-sub-Munte, Viseul de Sus, Borsa, Ocna- Sugatag, Câmpulung la Tisa, Costiui si Budesti (total 13 medici).

În Sighet mai activeaza: Soc. « Principele Mircea », Soc. « Crucea Rosie », Oficiul I.O.V., Reuniunea femeilor române, Reuniunea femeilor « Altarul », reuniunea Mariana, Societatea femeilor calvine, Cercul fetelor romano-catolice, 1 societate evreiasca de ajutor mutual, Soc. « Joint » si Soc. «  Hicern ».

În oras se mai afla : Casa de ocrotire e batrânilor, Azilul de batrâni romano-catolic, Caminul meseriasilor, Caminul de ucenici, Aziul de batrâni si infirmi izraelit.

PRINCIPALELE AŞEZĂRI

       

          Sighet, capitala judetului - vezi Monografiile oraşelor reşedinţă.

Borsa, sat mare pe valea Viseului. Joaca si rol de târg.

Ocna-Sugatag. Centru de exploatare a sarii, situal la sudul judetului, într-o regiune deluroasa.