Pregatiri de Sarbatori!

 Iar daca porcul tocmai a fost taiat,ar fi bine sa va prezint si o reteta de carnati:)

Ca desert ar fi buna o felie de cozonac!

O brad frumos!

33 de metri înălţime, şapte tone şi peste 130 de ani. Acestea sunt caracteristicile bradului de Crăciun montat în Piaţa Revoluţiei din Baia Mare. După ce anul trecut a fost desemnat „Cel mai frumos oraş împodobit de sărbători“, municipiul Baia Mare îşi depune din nou candidatura la acest titlu.

 Nu mai puţin de 14 ore au fost necesare pentru tăierea, transportul şi montarea bradului în centrul oraşului. Pomul a fost căutat mai bine de două săptămâni şi ales după multe dezbateri. Totată munca se pare că a meritat, după ce zeci de băimăreni s-au oprit în Piaţa Revoluţiei să vadă cu ochii lor cel mai înalt brad din România. 

Ce-i face pe băimăreni să fie din nou încrezători în obţinerea unui nou titlu de „cel mai frumos oraş împodobit de sărbători“ este faptul că faţă de anul precedent, numărul becurilor ornamentale din Baia Mare aproape s-a dublat, bradul este cu cinci metri mai mare şi de data aceasta pomul ce urmează să fie împodobit în zilele următoare este chiar brad şi nu molid. 

Dans Maramures - outdoor

La multi ani!

La multi ani ! pentru toti  cei care azi isi aniverseaza ziua de nastere si ziua numelui.

E vremea colindelor!

Vine Mos Nicolae!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Cine e Mos Nicolae?

Cunoscut in Transilvania si sub numele de Sin-Nicoara, Sfintul Nicolae este cel mai popular sfint in Ardeal. Sarbatoarea lui a generat un adevarat folclor, de la darurile de  Mos Neculai si pina la obiceiurile si legendele diferentiate de la sat la sat. Nascut in cetatea Patara din tinutul Lichiei, din Asia, Sf. Nicolae (in limba greaca  biruitor de popor ) s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin minunile pe care le facea. Dupa ce i-au murit parintii, Nicolae si-a impartit averea saracilor si a intemeiat manastirea Sionului de linga Mira, capitala Lichiei, calatorind ca prelat la Ierusalim.

Crestinii acelor timpuri au pastrat memoria numeroaselor sale minuni (readucerea la viata a unui corabier cazut de pe catarg, vindecarea unor boli incurabile, oprirea, prin rugaciune si post, a furtunii de pe mare s.a.). In ultima parte a vietii s-a retras la manastirea ctitorita de el, a Sionului, unde a fost inmormintat la 6 decembrie 352. Dupa opt ani, imparatul Justinian a ridicat la Constantinopol o biserica, in cartierul Vlaherne, cu hramul numelui sau. Ducindu-se vestea ca din mormintul sau izvoraste mir, crestinii din intreaga lume au facut pelerinaj, vindecindu-se de boli incurabile.

Din veacul al XIX-lea, mina dreapta a Sfintului Nicolae se pastreaza la Biserica Sf. Gheorghe Noi din Bucuresti, unde se gaseste si mormintul Sfintului voievod martir Constantin Brincoveanu cu cei patru fii ai sai. Numeroase biserici din tara si mai ales din Ardeal au hramul Sfintului Nicolae.

Le Père Fouettard In Franta, Sfintul Nicolae este insotit de un personaj pe care oamenii din Metz il dispretuiesc. Pina in 1552, Mos Nicolae venea singur pe 6 decembrie si aducea jocuri si dulciuri copiilor cuminti, dar si celor mai putin cuminti. In anul acela, Imparatul Carol al V-lea a asediat orasul Metz. Messienii au fost nevoiti sa ceara ajutor regelui Frantei pentru a face fata asediului care a tinut, cu toate acestea, pina in ianuarie 1553. Breasla tabacarilor a inventat chiar in timpul asediului un personaj grotesc pentru a-i imbarbata pe locuitorii din Metz. Personajul il reprezenta pe Carol al V-lea si purta cu el un bici cu care incerca sa pedepseasca tinerii si tinerele, alergindu-i pe strazi. Anul urmator, pentru a se bucura de libertate, breasla a reinnoit ideea acestui personaj urit, dezagreabil. Trecerea lui prin oras coincide oarecum cu aceea a Sfintului Nicolae.

Anii au trecut si, cu timpul, a devenit un obicei ca Sfintul Nicolae sa aduca dulciuri, iar caricatura lui Carol al V-lea sa apara pedepsind copiii neascultatori cu nuielusa usturatoare. Oameni pasnici, locuitorii din Metz l-au uitat pe Carol al V-lea si l-au botezat Père Fouettard (mosul care vine cu biciul) pe cel care-l insotea pe Mos Nicolae, patronul copiilor.

Imaginea acestui personaj s-a raspindit putin cite putin spre Nord si astfel Père Fouettard a fost acceptat in Germania, Olanda, Belgia, rezolvind uneori problemele educative ale unor parinti, prin aparitia sa, care speria copiii neascultatori. Ideea nuielusei care pedepseste a ajuns pina pe meleagurile noastre.

Festivalul Datinilor de Iarna - Sighetu Marmatiei

Este unul dintre cele mai importante evenimente pe care le gazduieste Sighetul, care isi propune a fi, conform celor afirmate la prima editie a Carnavalului si festivalului judetean de datini si obiceiuri de iarna din Maramures (27-28 decembrie 1969): “un prilej si o modaliate in acelasi timp de a imprima un sens si un continut nou unor datini si obiceiuri stravechi, de a valorifica si a prezenta tot ce are Maramuresul mai trainic si mai autentic in arta populara faurita de multe generatii ale acestor oameni minunati din nordul patriei noastre”. Acest deziderat s-a pastrat de-a lungul timpului, festivalul devenind “un obicei, un semn al locului, dovada a puterii de creatie si permanenta, dar si un semn al solidaritatii spirituale, a unitatii si continuitatii noastre pe intregul pamant romanesc”(programul editiei a XXX-a), reusind sa informeze publicul national si international asupra traditiilor, costumelor si obiceiurilor de iarna (colinde si jocuri cu masti) desfasurate de la Craciun si pana la Boboteaza.

Festivalul se realizeaza fara intrerupere din anul 1969, in preajma datei de 27 decembrie, cea din anul 2012 va fi cea de-a 44-a editie.

Pe langa reprezentantii satelor si ansamblurile folclorice maramuresene, la Sighet vin si iubitotri ai obiceiurilor stramosesti din alte regiuni ale tarii (Banat, Moldova, Bucovina, Dobrogea, Oltenia etc.). Chiar si formatii din strainatate au “jucat” pe strazile Sighetului, dintre care le-as aminti pe cele din Ucraina (Transcarpati).

Festivalul de regula incepe cu primirea, in fata primariei localitatii, a plugusorului vent din Vadul Izei. Momentul principal este alaiul care are loc pe strazile orasului. Fiecare formatie (imbracata in portul popular specific zonei din care a venit) va prezenta un colind, un joc cu masti sau un obicei specific de iarna. Spre deliciul publicului dracii si personaje mascate, calaretii si carutele dau savoare evenimentului. Dupa epuizarea acestui moment, grupurile participante sustin un spectacol de gala, in care isi prezinta o parte din repertoriul propriu.

In perioada 17-28 decembrie, se organizeaza numeroase manifestari culturale: sesiuni de comunicari, concerte de colinde, expozitii de arta etc.

In fiecare an organizatori ai acestor evenimente sunt: Consiliul Judetean Maramures, Primaria si Consiliul Local Sighetu-Marmatiei, Casa de Cultura Sighetu-Marmatiei, Muzeul Maramuresului, Scoala de arta “Gheorghe Civu” si Clubul elevilor din Sighetu-Marmatiei si altii.

Daca acestea v-au starnit interesul si curioziatea, va invitam sa urmariti editia din acest an al alaiului (27 decembrie – Sighetu-Marmatiei) si in limita posibilitatilor si celelalte evenimente. Astfel stazile orasului vor musti, atat de privitori, cat si de de draci, calareti, copii si adulti imbracati in costume populare, care va vor impartasi un srop din marele suflet al taranului roman, prin intermediul datinilor si obiceiurilor de iarna.